PRINCIPALELE BOLI ALE AFINULUI SUNT:

1. Virusul „șiretul afinului” (produs de Blueberry Shoestring Virus). Denumirea virusului este data de simptomele pe care le provoaca. Frunzele capata culoare rosie si se curbeaza puternic spre partea inferioara, capatand un aspect de șiret. Florile capata o culoare roșiatică, iar fructele nu mai ajung la culoarea specific albastră. Prezența unor dungi roșii pe tulpini, este un alt simptom caracteristic acestui virus. Virusul este transmit prin intermediul afidelor iar simptomle bolii apar abia la 2 – 4 ani de la momentul infecției.

Prevenire și combatere:

• Aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele vectoare;
• Arbuștii atacați se vor elimina din plantație.

2.Mumifierea fructelor (produsă de Monilinia vaccinii-corymbosi). Atacul ciupercii se manifestă la nivelul ramurilor și florilor. Agentul patogen pătrunde in ovarul florilor și se dezvoltă odată cu fructele, care în momentul ajungerii la maturitate se zbârcesc, se îngălbenesc și cad. Ciuperca se răspândește prin spori sau prin intermediul albinelor care pot transporta polen infectat.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea prin ardere a fructelor mumificate;
• La dezmugurit se pot aplica tratamente chimice cu: Zeama Bordeleza, Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Alcupral 50 PU, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Thiovit Jet 80 WG.

3. Antracnoza (produsă de Colletotrichum gloeosporioides). Atacul ciupercii poate afecta toate organele aeriene ale arbustului, astfel că, pe lăstarii tineri apar leziuni brune, la suprafața cărora se dezvoltă fructificațiile ciupercii, sub forma unor inele concentrice speicifice. Pete asemănătoare cu cele de pe lăstari, se dezvoltă și pe frunze, în urma atacului florile avortează. La nivelul fructelor, simptomele se manifestă în faza de coacere, prin apariția unor pete brune. Pe măsura evoluției bolii, la suprafața petelor apar formațiuni circulare, de culoare portocaliu.

Prevenire și combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid Antracol 70 WP, Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Folpan 80 WDG.

4.Putregaiul cenusiu (produs de Botrytis cinerea). Atacul ciupercii se poate manifesta la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantelor, însă cel mai frecvent poate fi observat la nivelul inflorescențelor, care se ofilesc, se brunifică și avortează. Tulpinile și frunzele se ofilesc brusc, se decolorează și se acopera cu un puf gri. Umiditatea atmosferică influențează apariția ciupercii și creează condiții favorabile înmulțirii. Fructele se decolorează și putrezesc. Boala poate produce pagube semnificative și după momentul recoltării.

Prevenire și combatere: 

• Fertilizare echilibrată;
• Irigare rațională;
• Strângerea și distrugerea prin ardere a organelor atacate;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Teldor 500 SC, Fungicid Switch 62.5 WG.

5.Rugina (produsa de Pucciniastrum myrtilli). Apariția unor pete clorotice pe partea superioară a frunzelor trădează prezența ciupercii în plantă. Boala evoluează rapid, iar pe partea inferioară apar pustule de culoare portocalie. Cu timpul, pustulele își schimbă culoarea și devin negre. Cele mai afectate organe sunt frunzele de la baza arbustului.

Prevenire și combatere:

• Executarea de tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Falcon 460 EC.

6.Făinarea (produsă de Erysiphe vaccinii). Boala ataca frunzele, lăstarii tineri și fructele afinului. Pe frunze apar pete de culoare albă, care pe măsura evoluției bolii se unesc și acoperă întreaga frunză, iar miceliul devine prăfos. Țesuturile atacate se usucă iar pe fructe pot apărea pete asemănătoare cu cele apărute pe frunze. În urma atacului, fructele se sparg și putrezesc.

Prevenire și combatere:

• În vegetație se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Topas 100 EC.

7. Septorioza (produsă de Septoria albopunctata). Simptomele bolii apar, în general la nivelul frunzelor. Pe întreaga suprafață a limbului foliar apar pete mici, brune, înconjurate de un halou violaceu. Boala evoluează, iar centrul petelor devine albicios. Frunzele atacate se desprind și cad prematur.

Prevenire și combatere: 

• Se recomandă strângerea și distrugerea prin ardere a frunzelor atacate;
• Se vor executa tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Antracol 70 WP, Fungicid Polyram DF, Fungicid Folpan 80 WDG

8. Înroșirea frunzelor (produsă de Exobasidium vaccinii). Simptomele bolii pot fi observate la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantei. La începutul verii, pot apărea, pe frunze, pete de culoare albă, în dreptul cărora țesutul este scufundat. Pe măsura evoluției bolii, petele devin roșiatice, iar țesuturile se îngroașă. În majoritatea cazurilor, atacul ciupercii este izolat și nu influențează producția.

Prevenire si combatere:

• Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente, la înființarea plantațiilor.

9. Cancerul tulpinilor (produs de Botryosphaeria corticis și Fusicoccum putrefaciens). Simptomele produse de ambele ciuperci sunt asemănătoare și sunt reprezentate de apariția de ridicături conice, de culoare roșiatică, la nivelul tulpinilor. În anul următor, boala evoluează, iar umflăturile crapă. Zonele atacate capătă o culoare cenușie și putrezesc.

Prevenire și combatere:

• Lăstarii afectați se vor elimina din plantație;
• Se vor executa tratamente chimice cu: Zeama Bordeleza, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Copernico Hi-Bio.

10. Arsura ramurilor (produsa de ciupercile din genul Phomopsis). Nu este o boala frecventă, dar își poate face prezența în plantațiile neîngrijite. Simptomele se manifestă prin apariția pe ramuri, a unor pete mari, roșiatice. Boala evoluează și  cuprinde înteaga coroană, provocând ofilirea frunzelor și dând o culoare brună a acestora.

Prevenire si combatere:

• Fiind o „boală a neglijenței” poate fi prevenita prin efectuarea lucrărilor de întreținere (tăieri, fertilizări, irigări, igienă culturală);
• Chimic, poate fi combătută cu: Fungicid Cabrio Top, Fungicid Universalis 593 SC, Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid Thiovit Jet 80 WG.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI AFINULUI SUNT:

1. Gărgărița mugurilor (Sciaphobus squalidus)

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

2. Păduchele țestos (Sphaerolecanium prunastri)

Specie polifagă, atacă mai mulți pomi fructiferi, vița de vie, etc. Dăunatorul dezvoltă o generație pe an. Ierneaza în stadiul de larvă, pe scoarța ramurilor atacate. Adulții și larvele colonizează ramurile provocând necrozarea țesuturilor și frunzele provocând deformarea și căderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejecții ce pot favoriza apariția unor infecții.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea ramurilor cu o perie aspră;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Nuprid Al 200 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Faster 10 CE.

3.Cicada gheboasă (Cerasa bubalus)

Dăunătorul prezintă o generație pe an. Iernează în crăpăturile din scoarța pomilor, în stadiul de ou. Daunele produse de acest dăunător sunt indirecte, sursa principală de hrană este reprezentată de plante ierboase (trifoi, lucernă), de la care se hrănește cu sucul celular. Femelele depun ouăle pe ramurile de afin, într-o incizie făcută cu ovipozitorul. În zona respectivă, scoarța crapă, iar circulația sevei este oprită. Ramurile atacate nu mai fructifică normal, iar în caz de atacuri puternice se usuca. Rănile produse reprezintă căi de acces pentru agenții patogeni. Pagube ridicate se înregistrează în cazul puieților, care în urma atacului se usuca.

Prevenire și combatere:

Combaterea dăunătorului este dificila, astfel că se va pune accent pe măsurile preventive.

• Se va controla atent materialul săditor;
• Ramurile afectate se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Plantele ierboase din livadă vor fi distruse;
• Tratamente chimice se pot executa în perioada de repaus cu Insecticid Confidor Oil SC 004.

4. Gărgărița fructelor de afin (Conotrachelus nenuphar)

Dăunătorul prezintă două generații pe an. Iernează în stratul superficial al solului, în stadiul de adult. Larvele primei generații se hrănesc cu pulpa fructelor tinere, iar larvele celei de-a doua generații se hrănesc cu frunzele arbustului.

Prevenire și combatere:

• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Laser 240 SC.

5. Gărgărița florilor de afin (Anthonomus musculus)

Iernează în stadiul de adult în stratul superficial al solului. Primăvara iese din adăpost și depune ouăleîn muguri, la baza florilor. Larvele nou-născute consumă organele florale, inclusiv ovarul, iar florile nu se mai deschis, se ofilesc și cad.

Prevenire și combatere:

• Se vor executa tratamente chimice, la dezmugurit, cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Oil SC 004, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Calypso 480 SC.

6. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

7. Gândacul japonez (Popillia japonica)

Dăunătorul prezintă o generație la 1 – 2 ani. Iernează în stadiul de larva, în stratul superficial al solului. Atacă peste 300 de specii de plante, printre care și afinul, de la care consumă frunzele și florile. În caz de atac sever, producția se diminuează considerabil.

Prevenire și combatere:

• Mobilizarea solului, toamna, pentru distrugerea formelor hibernante;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC.

8. Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

9. Acarienii – pot fi combătuți cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

10. Tripsii – Pot fi combătuți cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Decis Mega 50 EW.

Afinul cu tufa inalta este originar din America de Nord iar soiurile cultivate provin in cea mai mare parte din specia americana Vaccinium corymbosum.

Fructele si frunzele acestui arbust au continut asemanator cu cel al afinului de munte, avand pe langa rolul nutritiv si proprietati medicinale.

Cerintele fata de factorii de mediu

Cerintele fata de temperatura. Afinul cu tufa inalta este o specie de clima temperata, avand cerinte moderate pentru temperatura. Prefera clima racoroasa si umeda. Temperaturile orare optime ale speciei se situeaza intre 18 si 30 grade Celsius, iar cele absolute minime sunt de 7 grade Celsius si maxime de 42 grade Celsius.

Temperatura reprezinta un factor major de productie, cerintele fata de caldura fiind mari, pentru obtinerea unor recolte ridicate. Afinul este afectat de temperaturile extrem de ridicate din vara, mai ales daca acestea sunt asociate si cu o uscaciune atmosferica accentuata. Temperatura afecteaza atat plantele cat si fructele. In zonele nordice cu zile lungi si nopti racoroase in perioada maturarii fructelor sunt mai aromate si mai gustoase.

Cerintele fata de lumina. Fata de lumina afinul desi are pretentii moderate suporta si semiumbra, insa cele mai bune productii le realizeaza in conditii de lumina deplina, avand cerinte maxime in perioada infloririi si legarii fructelor. La semiumbra tulpinile cresc mai scurte si subtiri, rodesc mai slab, iar fructele raman mai mici si mai slab colorate.

Cerintele fata de apa. Afinul are cerinte ridicate pentru apa, consumul maxim fiind in perioada cresterii si maturarii fructelor. Necesita o umiditate constanta in sol, nesuportand uscaciunea si excesul indelungat de apa in sol.

Cerintele fata de sol. Solul este unul din factorii de mediu cei mai importanti pentru reusita culturii afinului, atat prin proprietatile fizice (textura), cat si prin cele chimice. Limitele optime ale reactiei solului pentru afin, exprimate in valori ale pH-ului sunt cuprinse intre 4,3 si 5,5. Afinul poate sa creasca si sa se dezvolte bine pe o gama variata de soluri, cu conditia ca acestea sa fie soluri acide, bine drenate, bogate in materie organica si bine expuse la lumina. Nu suporta ca apa sa stagneze in sol mai multe zile.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Terenurile pe care se amplaseaza o plantatie de afin trebuie sa aiba insusirile fizico-chimice cat mai apropiate de cerintele acestei specii de cultura, astfel ca sa nu necesite prea multe lucrari de ameliorare, indeosebi corectarea si mentinerea aciditatii solului, sa aiba plante uniforme si reduse, pana la 15-20 % si sa existe posibilitati de mecanizare. In fiecare an se aplica o doza de intretinere de sulf pulbere in cantitate de 100 Kg pe solurile nisipoase si de 150 Kg pe solurile argiloase.

Sisteme de cultura

Densitati. Distantele de plantare difera in functie de sistema de masini pentru lucrarile de intretinere a solului, combaterea bolilor si daunatorilor si a recoltarii fructelor astfel:

a) Plantatii cu recoltarea manuala a fructelor: 2,5-3 m x 0,7-1 cu un numar de la 3333 la 5714 plante/ha.

b) Plantatii cu recoltarea mecanizata cu combina: 4 x 0,7 m- 3571 plante/ha.

Sisteme de irigare. Se utilizeaza mai multe metode: irigarea prin aspersiune cu micro si macrojet si irigarea prin picurare, cu picuratoare dispuse de-a lungul furtunelor la 50-100 cm in functie de distanta de plantare intre plante pe rand.

Particularitati la plantare. Plantarea afinului cu tufa inalta se poate realiza prin plantarea in randuri obisnuite si/sau pe biloane inaltate, recomandate pe terenurile cu exces temporar de apa la sol. Plantarea se poate realiza prin efectuarea de gropi individuale sau santuri deschise de-a lungul randurilor, cand se folosesc distante mai mici de plantare. Pentru satisfacerea cerintelor afinului pentru sol se procedeaza la pregatirea localizata a terenului in vederea plantarii. Aceasta consta in adaugarea in gropile sau santurile de plantare a unor materiale, din care de preferat sunt in primul rand de turba acida, apoi rumegus descompus sau semidescompus, de preferat de conifere, gunoi de grajd putrezit, compost descompus, micoriza comerciala. Aceste materiale se pot administra singure sau in amestec in diferite proportii, atat intre ele cat si cu solul din groapa. Gunoiul de grajd desi este o sursa foarte buna de ingrasamant pentru cultura afinului se adauga intr-o proportie de maximum 15-20 %, deoarece acesta scade aciditatea solului. Folosirea suplimentara a ciupercilor de micoriza favorizeaza descompunerea materiei organice din sol si aprovizionarea plantei cu elementul esential pentru cultura afinului-azotul in forma usor accesibila.

Dimensiunile gropilor de plantare trebuie sa fie de 40 x 40 x 40 cm, avand in vedere faptul ca radacinile de-a lungul vietii nu depasesc acest spatiu si se pot executa manual sau mecanizat cu burghiul.

Intretinerea solului. Pe rand solul se mentine prin mulcire cu rumegus, talas, scoarta de copac, agrotextil. Intre randuri solul se inierbeaza cu trifoi alb in amestec cu o specie de graminee: Lolium perenne, Lolium multiforum, Popa pratensis, Festuca rubra.

Tehnica formarii tufelor

Dupa plantare este indicat ca tulpinile plantei sa fie scurtate la 3-4 muguri pentru a forta aparitia de noi tulpini viguroase de la baza tufei. In anul al 2-lea aceste tulpini se scurteaza circa o treime sau chiar jumatate din lungimea lor, in vederea ramificarii. De asemenea se indeparteaza ramurile rupte cele slabe, subtiri. Tulpinile cu crestere lateral-oblice se lasa pe tufa. In urmatorii 2-3 ani se aplica scurtarea numai a jumatate din tulpinile noi viguroase pentru o dispunere etajata a productiei.

Sisteme de intretinere a solului

Mentinerea mulciului de rumegus de-a lungul randului pe o latime de 100-120 cm prin refacerea anuala a stratului in grosime de 10-15 cm.

In cazul plantarii afinului pe biloane acoperite cu agrotextil imburuienarea este diminuata foarte mult, exceptand zonele decupate de la baza plantelor unde se pot dezvolta buruienile daca nu se foloseste un strat de mulci.

Solul dintre randuri se mentine inierbat cu cosirea repetata, de 3-4 ori pe sezon, cand iarba atinge 15-20 cm.

Particularitati privind taierile de intrinere si frcutificare

La afin pentru obtinerea de productii ridicate si fructe mari trebuiesc aplicate taieri in mod regulat. Tufele mature trebuie sa contina un procent de 50-70 % tulpini multianuale de grosimi diferite, 15-20% tulpini tinere cu diametrul mai mic de 2,5 cm si 15-20 % tulpini mature cu grosimea de 2,5 cm.

Incepand cu anii 4-5 de viata ai plantatiei se indeparteaza 1-2 tulpini sau mai multe din cele mai batrane, slab dezvoltate si cu putini muguri de rod. In fiecare an se urmareste eliminarea tulpinilor slab productive, degarnisite si imbatranite. La tufele prea dense se scot tulpini batrane din interiorul tufei, astfel ca acesta sa fie degajat. In partea superioara a tufei, daca este necesar, se face rarirea si scurtarea ramurilor de semischelet, in lemn de 2-4 ani, taierea facandu-se deasupra unui lastar anual viguros.

Recoltarea fructelor

Declansarea culesului se face in momentul cand bacele au culoare albastra-violacee si au atins parametrii organoleptici pentru a putea fi pastrate si conservate o durata mai lunga de timp. Pentru a strange recolta sunt necesare 2-3 reoltari, in cazul soiurilor cu maturitate concentrata, pana la 6-8 treceri la soiurile cu maturare lenta, pe o durata de 4-7 saptamani. Dupa recoltare, fructele se pot pastra in spatii racoroase timp de 4-5 zile, iar in spatii frigorifice la temperatura de 1-2 grade Celsius pastrarea dureaza 3-4 saptamani fara ca fructele sa se deprecieze. In spatiile frigorifice se pot pastra pana la 2 saptamani, conditiile optime de pastrare fiind: temperatura cuprinsa intre -0,5 si 0 grade Celsius si umiditatea relativa a aerului peste 90 %. Fructele afinului se valorifica atat ca fruct desert pentru consum in stare proaspata, cat si prelucrate sub diferite forme: compot, gem, peltea, siropuri, etc.

Productia de fructe este determinata de lucrarile de ingrijire aplicate, numarul de plante la unitatea de suprafata, de zona de cultura. Nivelul acesteia poate varia de la 4-6 t/ha pana la 8-10 t/ha.