Alunul – Corylus avellana este un arbust cu crestere sub forma de tufa, cu tulpini drepte, putin ramificate ce pot atinge intaltimea de 5 – 6 m. Mugurii sunt acoperiti cu peri fini, frunzele sunt zimtate pa margine, au forma rotunjita si sunt ascutite la varf. Partea superioara a frunzelor este acoperita cu peri iar pe partea inferioara se pot observa nervurile. Fructele sunt acoperite de o coaja tare iar la interiorul acestora se gaseste un miez bogat in vitaminele A, B, C, E si calciu, fier, fosfor si potasiu. Prefera zonele deluroase dar este raspandit in toate zonele tarii. Este rezistent la ger, dar este sensibil la umiditatea excesiva. Suporta terenurile umbrite si valorifica toate tipurile de sol.

PRINCIPALELE BOLI ALE ALUNULUI SUNT:

VIROZE:

1.Mozaicul alunului (produs de Apple mosaic virus). Atacul se manifesta pe frunze prin aparitia unor pete neregulate, galbene. In general, atacul se observa pe partea superioara a frunzelor. La temperaturi cuprinse intre 18 – 20ºC, petele se brunifica, frunzele cad, iar lastarii nu se mai dezvolta normal. Productiile arbustilor atacati sunt diminuate considerabil. Virusul se transmite prin altoire, seminte infectate, polen, iar in pepiniere prin atingerea radacinilor.

Prevenire si combatere:

• Folosirea de altoi si portaltoi santosi;
• Eliminarea arbustilor contaminati din livada;
• Plantarea de soiuri rezistente la atac;
• Dezinfectarea uneltelor de altoit.

BACTERIOZE:

2. Patarea bacteriana (Xanthomonas campestris pv Corylina). Bacteria ataca mugurii, lastarii si frunzele fiind o boala foarte periculoasa in plantatiile de alun. Mugurii atacati se brunifica si nu se mai dezvolta, lastarii se usuca iar la suprafata ramurilor apar leziuni ulceroase ce pot duce la frangerea lor. Boala se transmite prin exudatul bacterian, prin intermediul picaturilor de ploaie, prin vant sau in momentul efectuarii lucrarilor de ingrijire. Pe frunze apar pete de culoare neagra, care se pot  uni si distruge intreaga frunza.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda strangerea si distrugerea prin ardere a frunzelor si fructelor cazute pe sol;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Melody Compact, Fungicid Funguran OH 50 WP, Zeama Bordeleza.

MICOZE:

3. Antracnoza alunului (produsa de Sphaceloma coryli). Atacul ciupercii se manifesta la nivelul fructelor, frunzelor si florilor arbustilor. Pe frunzele atacate apar pete necrotice de culoare neagra, iar in caz de atac puternic se pot innegri inclusiv nervurile frunzelor. Pe flori apar leziuni de dimensiuni mici, ce determina deformarea si avortarea acestora. Pe fructe apar pete necrotice, brun – negricioase, iar acestea cad prematur.

Prevenire si combatere:

• Frunzele atacate vor fi adunate si distruse prin ardere;
• Se vor executa tratamente chimice cu: Fungici Topsin 500 SC, Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Curzate Manox

4. Gleosporioza alunului (produsa de Gleosporium coryli). Boala ataca mugurii florali si pe cei vegetativi. In urma atacului, pe intreaga suprafata a mugurilor apar pete brune, mugurii sunt distrusi iar productia scade semnificativ.

Prevenire si combatere:

• Produsele recomandate in cazul antracnozei sunt eficiente si impotriva acestei boli.

5. Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea. Aparitia ciupercii este influentata de umiditatea ridicata si lipsa luminii. Ciuperca creeaza probleme atat in timpul vegetatiei cat si dupa recoltare. Zonele atacate se brunifica si se acopera cu un puf cenusiu. Ciuperca ierneaza in resturile vegetale de la nivelul solului si se transmite prin intermediul curentilor de aer si a picaturilor de apa.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda strangerea si distrugerea prin ardere a resturilor vegetale, ramase in urma recoltarii;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC,  Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Teldor 500 SC, Fungicid Ortiva 250 SC.

6. Fainarea (produsa de Phyllactinia corylea). Atacul ciuperci poate fi observat pe frunzele lastarilor tineri, sub forma de pete albe care se extind, acoperind intreaga suprafata a frunzei. Pe masura ce boala evolueaza, miceliul devine cenusiu si prafos iar tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere, care sunt acoperite de o pasla alba, care determina craparea si putrezirea lor.

Prevenire si combatere: 

• Se vor utiliza soiuri rezistente la infiintarea plantatiei;
• Lastarii si fructele atacate se vor aduna si distruge prin ardere;
• In vegeatie, se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF.

7. Monilioza (produsa de Monilinia laxa). Ciuperca ataca toate organele aeriene, provocand pagube semnificative in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate atarna, fara sa cada, florice capata o culoare bruna si se usuca iar ramurile se indoaie sub forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Ciuperca ierneaza pe fructele atacate si in scoarta ramurilor.

Prevenire si combatere:

• Se amputeaza ramurile atacate si se distrug prin ardere partile afectate;
• Ranile se acopera cu un mastic cicatrizant;
• In parioada de repaus vegetativ se executa un tratament cu produse pe baza de cupru (Zeama bordeleza) si tratamente preventive cu: Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score 500 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

PRINCIPALI DAUNATORI AI ALUNULUI SUNT:

1.Gargarita alunului – Balaninum nucum 

Este principalul daunator al culturilor de alun. Adultii se hranesc cu frunzele tinere si invelisul fructelor. Femelele depun ouale in fructele tinere. Dupa eclozare, larvele se hranesc cu continutul fructului, apoi ies din fruct se se retrag in sol.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda mobilizarea superficiala a solului din plantatie;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS.

2.Paduchele galben al alunului (Myzocallis coryli) si Paduchele verde al alunului (Corylobium avellanae). Cele 2 specii de afide colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestera. Cresterea arbustilor atacati rste oprita, diferentierea mugurilor de rod nu se mai poate face, fructele raman mici iar productia este puternic afectata. Pe langa pagubele direct, afidele pot fi vectori virotici (transmit diverse virusuri).

Prevenire si combatere:

• Executarea de tratamente chimice cu:  Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG

3. Acarianul mugurilor (Phytopthus avellanae)

Daunatorul este intalnit in toate plantatiile de alun. Ierneaza in stadiul de larva in interiorul mugurilor atacati. In urma atacului, mugurii nu se mai dezvolta normal si se deformeaza.

Prevenire si combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

4. Viermele fructelor (Cydia spp.). Insectele sunt polifage si ataca multe specii de arbori si arbusti fructiferi, inclusiv alunul. Ierneaza in spatiile adapostite de intemperii, in stadiul de larva. Femeile depun ouale pe fructe sau in apropierea acestora iar larvele patrund in fructe si se hranesc cu samburii acestora.

Prevenire si combatere:

• Tratamente chimice cu: Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Affirm

5. Paduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Irneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Prevenire si combatere: 

• Se va folosi material plantator sanatos;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

6. Cicada melifera (Metcalfa pruinosa) – se poate combate cu:  Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Confidor Energy, Insectcid Actara 25 WG, Insecticid Actellic 50 EC.

Alunul (corylus avellana) este o planta pomicola al carei areal este stabilit in functie de factorii de mediu (temperatura, precipitatiile, lumina, vantul, solul, etc.). In conditiile din Romania alunul creste spontan in toata zona coliniara si deluroasa pana la altitudinea de 600-800 m.

Relieful cel mai favorabil culturii moderne este cu terenul plan sau usor in panta. De regula, alunul se inmulteste si pe terenuri cu panta de peste 10-15 %, dar mai mult in stare spontana. Relieful framantat devine restrictiv pentru cultura alunului din cauza continutului ridicat in argila, al fertilitatii reduse a solului si a imposibilitatii mecanizarii lucrarilor tehnologice.

Solul este un factor ecologic complex cu implicatii majore in reusita culturii alunului. Stratul de sol fertil destinat culturii intensive a alunului trebuie sa prezinte o grosime de minim 60-80 cm. Cele mai favorabile s-au dovedit a fi cele cu textura lutoasa, luto-nisipoasa, luto-argiloasa si aluvionare. Solicita terenuri cu pH cuprins intre 6,0-7,8 iar in cazul formarii de trufe, pH-ul trebuie sa fie peste 6,8-7,0. Nu sunt recomandate terenurile cu apa freatica la adancime mai mica de 1,5-2,0 m. Continutul solurilor in calcar activ sa nu depaseasca 10-12 %.

Temperatura este factorul limitativ care poate limita aria de cultura. Se comporta bine in regiuni cu temperaturi moderate vara, fiind mai putin pretentioase fata de clima decat nucul. Temperaturile orare optime ale speciei se situeaza intre 10 si 24 grade Celsius, iar cele absolute minime sunt de 5 grade Celsius si maxime de 35 grade Celsius.

Lumina influenteaza direct cresterea si fructificarea alunului. Densitatea prea mare a plantelor, expozitia, modul de dirijare al coroanelor pot cauza efecte negative de umbrire (slaba fructificare in partile coroanei umbrite).

Umiditatea in sol si aer este un factor indispensabil in reusita culturii alunului. Nevoile alunului pentru apa sunt foarte ridicate. Pentru zonele de cultura din tara noastra sunt necesare cantitati de precipitatii in suma de peste 700 mm, cu repartizare echilibrata in timp. Pentru toate celelalte zone, cu deficit in precipitatii se impune completarea deficitului de apa prin irigare. Excesul de apa favorizeaza atacul bolilor criptogamice.

Miscarile aerului sunt de foarte mare importanta in perioada de inflorire a alunului. Alunul este planta cu polenizare anemofila (cu ajutorul vantului), iar lipsa vanturilor ca si vanturile foarte puternice pot influenta negativ polenizarea florilor.

Cerintele alunului fata de factorii de mediu sunt satisfacute in majoritatea zonelor tarii (cu exceptia muntilor). Se impune atentie la folosirea zonelor cu temperaturi minime absolute sub -29; -33 grade Celsius, precum si a zonelor secetoase, unde este nevoie de completarea deficitului de apa prin irigare.

Portaltoii alunului

La alun se foloseste foarte putin inmultirea prin altoire. De la aceasta regula face exceptie SUA, care a creat mai multi portaltoi pe care se altoiesc soiuri, cu tendinta de a creste vigurosi pentru imbunatatirea productivitatii.

Genitorul de baza in crearea de noi portaltoi este specia C. colurna, care se intalneste si in Romania, chiar in mod natural.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Amplasarea si organizarea plantatiilor de alun de peste 5 hectare se va face in microzonele favorabile.

Plantatiile intensive de alun se organizeaza pe terenuri plane sau cu o panta de pana la 8-10 %. Alte plantatii care au principalul scop combaterea eroziunii solului si secundar productia de fructe, pot fi amplasate pe terenuri in panta (lucrarile tehnologice se executa manual).

La alegerea locului de plantare, se tine cont de faptul ca, solurile bine drenate, cu textura lutoasa sau aluvionare, cu pH 6-7,8 si cu continut in calcar activ de pana la 10-12 %. Apa freatica nu trebuie sa fie mai sus de 1,5-2 m, dar nici mai jos de 4-4,5 m.

Pregatirea terenului in vederea infiintarii unei plantatii de alun, consta in urmatoarele lucrari:

-delimitarea terenului si marcarea aliniamentului gardului de protectie;

-defrisarea si inlaturarea vegetatiei lemnoase sau ierboase existente;

-modelarea unor portiuni de teren care favorizeaza acumularea apei sau impiedica lucrarile mecanice;

-aplicarea de pesticide cu rol in combaterea bolilor, insectelor si nematozilor;

-fertilizarea cu gunoi de grajd (40-60 t/ha) si/sau cu P(100 Kg/ha) si K(80 Kg/ha) pe toata suprafata;

-mobilizarea solului la adancimea de 50-60 cm prin lucrarea de desfundare sau scarificare (dubla, in sens perpendicular);

-aratura (30-35 cm) si nivelarea usoara;

-discuirea pe doua directii inainte de plantare.

   Tehnica formarii coroanelor

Taierile de formare la plantele de alun se executa in primii 3-5 ani de la plantare si au rolul de a forma un trunchi de 40-80 cm inaltime si o coroana sub forma de vas ameliorat.

Plantele cu monotulpina si vas ameliorat corespund pentru mecanizarea lucrarilor in plantatiile de alun.

Alunul are tendita naturala de a forma multi drajoni pe planta. De aceea este necesar sa se intretina anual cu lucrarea manuala de indepartare a drajonilor sau cu erbicidare, folosind ierbicid de contact.

Tehnica irigarii plantatiilor

Cultura intensiva a alunului necesita un aport hidric prin irigare, in toate zonele si mai ales cele cu precipitatii sub 700 mm anual. Sistemele de irigare folosite in cultura alunului sunt cele cu irigare localizata prin picatura si/sau cu microjet.

Irigarea prin picurare prezinta avantajul ca permite un aport continuu de umiditate, o cantitate mai redusa de apa si mai putina mana de lucru. Prin irigare este necesar ca in sol sa se mentina 60-65 % din rezerva de apa utila a solului, pe o perioada lunga de timp. Irigarea se face in cursul lunilor mai, iunie, iulie, august, de cel putin 3-4 ori.

Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare

In primii ani de fructificare, odata cu formarea in intregime a coroanei sunt necesare taieri anuale de intretinere.

Se porneste de la eliminarea anuala a unor drajoni care au ramas pe planta si inlaturarea tuturor ramurilor afectate, si/sau uscate din diferite motive.

De asemenea, se incearca dirijarea ramurilor de schelet si semischelet catre randul de pomi, ramanand liber spatiul dintre randuri. Pe masura ce interiorul coroanei se indeseste se ranesc unele ramuri slab crescute si degarnisite.

Interventiile cu taieri la nivelul ramurilor fructifere si a ramurilor de semischelet incep din anul 8-9 de la plantare.

Acestea se fac numai la 25-30 % din numarul total de aluni/ha, deoarece influenteaza negativ productia de fructe din acel an.

In anii urmatori se continua actiunea de taiere, respectand procentul de 25-30 %.

Aceste taieri apar necesare odata cu cresterea si dezvoltarea plantelor, fenomen care conduce la realizarea de cresteri anuale scurte, de 10-15 cm si pe care se formeaza alune mai mici si mai putine.

Dupa 20-25 ani apare problema intrarii in declin a plantelor. De data aceasta se scurteaza puternic ramurile de schelet la 1,2-1,5 cm de la insertie, dar si ramurile de semischelet in lemn de 3-5 ani. Refacerea plantelor se realizeaza in intervalul de 1-2 ani.

Recoltarea fructelor

Soiurile de alun isi maturizeaza fructele incepand din decada a III-a a lunii august si pana in decada a III-a a lunii septembrie. Conditiile climatice din regiunile Romaniei reusesc sa decaleze maturarea fructelor la acelasi soi cu 5-10 zile.

Recoltarea alunelor se face in verde, adica cu involucru si se distribuie direct la piata in uscat, fara involucru.

Peste 95 % din alune se recolteaza in uscat.

Recoltarea manuala, prin scurtarea si adunarea de pe sol este dificila si randamentul este scazut (30-60 Kg/8h) din ce in ce mai mult se folosesc la recoltare utilaje speciale: vibrator, maturator cu pick-up, aspirator cu curatire de involucru.

Aceste utilaje sunt de mai multe tipuri, toate sunt foarte eficiente (300-400 Kg/ha).

Dupa recoltarea fructele se spala, se usuca (5-6 %) si se sorteaza pentru livrare.

Alunele pot fi pastrate 6-12 luni, fara sa sufere deprecieri, la 21 grade Celsius si umiditate de 65 %.