Acer tataricum L.- Artarul tatarasc

Caracterizare morfologica

Este un arbust sau arbore ce poate ajunge la 7 m inaltime, cu scoarta gri- inchis, neteda, cu frunzele intregi, lat- ovate, neregulat, dublu- serate, lungi de maxim 10 cm, pe fata verzi- inchis cu petiolul rosu iar toamna devin rosii portocalii; florile sunt galbui, in raceme la inceput erecte iar fructele sunt disamare cu aripi paralele care la maturitate devin rosii- purpurii.

Particularitati biologice si ecologice

In parcuri este folosit ca arbore ornamental pentru coloratia frunzelor toamna si pentru fructele sale rosii- purpurii. Este bun si pentru garduri vii deoarece suporta bine tunderea. Este putin pretentios fata de sol, rezistent la seceta, la umbra, la fum, la gaze.

Acer negundo L.- Artarul american

Caracterizare morfologica

Este un arbore de maxim 17 m inaltime, care formeaza desori o tulpina neregulata si o coroana larga, cu lujerii verzi, lucitori, brumati, frunzele imparipenat- compuse, cu 3-5 foliole ovate, asimetric, dintate, cea terminala cu 3 lobi, colorate in verde deschis, apar dupa inflorire. Florile sunt unisexuat- dioice, cu aparitie timpurie (la sfarsitul lunii martie), galben- verzui, cele femele in raceme pendule, lung- pedunculate iar cele mascule in corimbe mici, pedunculate.

Fructele sunt disamare la inceput verzi apoi cenusii- albicioase, cu aripile lungi, asezate aproape paralel.

Particularitati biologice si ecologice

Dintre varietati cele mai frumoase sunt:

• var. argenteo- variegatum (cu foliolele panasate cu alb);
• var. aureo- variegatum (cu foliolele patate cu galben);
• var auratum (cu frunzisul auriu).

Este o specie de lumina, putin pretentioasa fata de sol, rezistenta la seceta si fum, dar sensibila la geruri.

Ca defect mentionam faptul ca lastareste si drajoneaza abundent, stanjenind uneori alte specii.

Inmultirea

Se inmulteste prin samanta, iar varietatile ornamentale se obtin prin altoire in oculatie pe puieti din specia tipica. In parcuri artarul american este pretuit pentru cresterea lui rapida si mai ales pentru varietatile ornamentale.

Acer palmatum Thunb.- Artarul japonez

Caracterizare morfologica

Arbore mic sau arbust pretuit pentru frunzisul verde foarte decorativ care toamna se coloreaza in rosu- carmin.

Frunzele sunt palmate, adanc- lobate, cu 5-11 lobi lanceolati, iar florile sunt mici, purpurii, in raceme lungi, apar vara.

Particularitati biologice si ecologice

Are numeroase cultivaruri, forme si varietati:

• „Atropurpureum”- cu frunze cu 5 lobi colorate in rosu- inchis;
• „Dissectum”- cu frunzele fine si cu lobii decupati pana aproape de baza si adanc penat- sectati;
• „Ornatum”- cu frunzisul asemanator var. dissectum dar de culoare rosu- purpuriu;
• „Butterfly”- cu frunze panasate cu alb.

Prefera solurile acide, rezista greu la seceta si la climatele reci.

Acer monspessulanum L.- Jugastru de Banat

Caracterizare morfologica

Este un arbore de talia a III a, cu coroana rotunda, apreciat pentru frunzele pieloase, trilobate, cu lobii triunghiulari, pe partea superioara verzi inchis, lucioase iar pe dos albastrui.

Florile sunt verzi- galbui grupate in corimbe, mai intai erecte apoi pendule, iar fructele sunt samare rosii, mici, cu aripile aproape paralele.

Particularitati biologice si ecologice

Specia este termofila, indicata pentru locuri adapostite. Se comporta bine pe solurile calcaroase, rezista la gaze si suporta tunderea.

Inmultirea speciilor de Acer se face prin : seminte, marcotaj, altoire si mai rar, prin butasire.

Semanaturile se fac toamna sau primavara, dupa stratificarea semintelor timp de cca. 4 saptamani; inmultirea prin marcotaj se poate executa aplicand procedeul prin musuroire sau prin marcotaj chinezesc.

Altoirea se practica pentru inmultirea varietatilor ornamentale, pe puieti din speciile tipice, folosind procedeul oculatiei, la colet sau pe tija.

Folosire

Se pot folosi pentru aliniamente, masive si perdele, solitar sau in grupuri si chiar pentru gardurii vii tunse.