Dahlia (dalia) a castigat in ultimii ani o pondere foarte insemnata in sortimentul florilor taiate din perioada vara-toamna. Originar din Mexic, genul Dahlia, include circa 15 specii perene cu radacini tuberizate si tulpini fistuloase. Dintre acestea, cea mai cunoscuta este specia hibrida Dahlia hybrida Hort., in care sunt incadrate majoritatea soiurilor cultivate in prezent.

   Particularitati biologice. Planta se caracterizeaza printr-o variabilitate foarte mare a taliei, formei, culorii si dispozitiei florilor ligulate si tubuloase in cadrul inflorescentei; in sol formeaza radacini tuberizate puternic ingrosate reunite pe coletul purtator de muguri ce dau nastere organelor vegetative aeriene. Din acesti muguri pornesc mai multe tulpini florale, inalte de pana la 2 m,ramificate dichotomic in partea superioara, garnisite cu frunze si terminate cu una sau mai multe inflorescente tip calatidiu. Frunzele sunt penat-lobate, cu lobii ascutiti si dintati pe margine, colorate in verde intens. Florile ligulate sunt mari, drepte sau ondulate, colorate variat iar florile tubuloase sunt mici, colorate in galben. Inflorirea are loc din iunie pana toamna tarziu.

   Tehnologii grupeaza soiurile de dalia in functie de numarul, forma si dispozitia florilor ligulate si tubuloase in cadrul calatidiului. In functie de aceste caracteristici ale inflorescentelor se cunosc urmatoarele tipuri de dalia: margareta, anemone, gulerate, cactus, pompon, decorativ si globuloase.

   Tipul margareta. Florile ligulate sunt bine dezvoltate si dispuse pe un singur rand, au culori foarte diferite in timp ce florile tubuloase sunt mici, putin dezvoltate, colorate cel mai adesea in galben. Talia plantei variaza intre 30 si 50 cm, soiurile apartinand acestei grupe pretandu-se pentru cultura ca plante anuale.

   Tipul stelat.Inflorescenta se aseamana ca mod de alcatuire cu tipul anterior cu deosebirea ca ligulele sunt mai inguste, cu varful puternic ascutit, mai mult sau mai putin rasucite si dispuse asemenea razelor unei stele.

   Tipul gulerate. Florile tubuloase sunt mici, colorate cel mai adesea in galben iar florile ligulate, dispuse pe marginea calatidiului sunt de doua tipuri; unele, mai mari, dispuse pe un singur rand pe margine, iar celelalte mai scurte, dispuse asemenea unui guleras pe unul sau mai multe randuri intre florile ligulate marginale si florile tubuloase si colorate diferit fata de ligulele mari.

   Tipul anemone. Florile ligulate sunt dispuse pe 1-3 randuri pe marginea antodiului iar florile tubuloase sunt mai bine dezvoltate decat la tipul margareta, fiind colorate la fel ca si ligulele sau diferit de acestea. Si acest grup de soiuri se preteaza pentru cultura ca plante anuale, inmultindu-se usor prin seminte. Talia plantei este, asemenea, mica spre medie, variind intre 35 si 50 cm.

   Tipul cactus. Florile tubuloase sunt putin dezvoltate, uneori insesizabile, florile ligulate sunt rulate mult avand aspectul apropiat de cel al florilor tubuloase, fiind mai mult sau mai putin rasucite sau ondulate.Talia plantei variaza intre 70 si 120 cm, se inmultesc frecvent prin divizarea radacinilor tuberizate.

   Tipul pompon. Inflorescentele sunt globuloase, ocupate in intregime de flori ligulate, florile tubuloase fie lipsesc fie sunt nesemnificative. Talia plantei este mare, peste 1 m, aceste soiuri se inmultesc aproape exclusiv prin divizarea radacinilor tuberizate.

   Tipul decorativ. Florile ligulate sunt puternic rasucite sau ondulate, sudate uneori pe margini cand au aspect de flori tubuloase, motiv pentru care unii autori numesc acest tip de inflorescenta spide sau coarne de cerb.

   Tipul globulos. Florile ligulate ocupa aproape tot calatidiul, fiind dispuse pe mai multe randuri concentrice si acoperind aproape integral florile tubuloase care sunt slab dezvoltate; sunt colorate foarte diferit.

   Exigente ecologice

   Temperatura. Dalia este o specie foarte sensibila la frig, cele mai usoare brume determinand moartea organelor vegetative aeriene. Prin urmare, este o geofita semirustica, avand repausul iarna, cand radacinile tuberizate se pastreaza in spatii protejate cu temperatura de 6-8 grade Celsius si umiditatea relativa a aerului de 50-60 %.

   Lumina. Avand inflorirea in timpul verii, dalia este considerata, prin excelenta, o planta tipica de zi lunga. Are nevoie, de asemenea, de o intensitate luminoasa ridicata pentru realizarea unui colorit viu al florilor; poate tolera si cateva ore de semiumbra.

   Apa. Avand in vedere cresterile intense si volumul vegetativ mare al plantei solul se mentine permanent reavan, prin udari frecvente si consistente.

   Aerul. Fiind o planta cultivata in camp deschis acest factor este mai greu de influentat. Trebuie evitate terenurile expuse vanturilor puternice si curentilor reci de aer.

    Solul. Dalia prefera solurile mijlocii, nisipo-argiloase, fertile, bogate in humus, permeabile, umede, neutre sau usor bazice, insorite.

   Producerea materialului saditor. Materialul saditor destinat infiintarii culturilor producatoare de flori taiate este reprezentat fie de butasi inradacinati fie de radacinile tuberizate. Pentru soiurile cu inflorescente simple (margareta si anemone) folosite in special pentru decorul parcurilor si gradinilor, inmultirea se realizeaza mai usor prin seminte; de la acestea se produc in sera, in luna martie, rasaduri dupa tehnologia specifica plantelor anuale. Mai rar, materialul saditor se poate produce si prin altoiri decorative pe radacinile tuberizate.

   Butasii inradacinati reprezinta varianta moderna a materialului saditor la dalia, acestia fiind utilizati cu precadere pentru infiintarea culturilor producatoare de flori taiate. Pentru obtinerea butasilor inradacinati radacinile tuberizate se repun in vegetatie prin plantarea superficiala in turba fibroasa sau pamant de frunze semidescompuse, aceasta lucrare fiind cunoscuta si sub numele de fortare.

   Fortarea radacinilor tuberizate in vederea producerii de butasi se face in intervalul februarie-martie, in sere,fie separate impreuna cu o portiune de colet fie neseparate.

   Producerea materialului saditor prin separarea radacinilor tuberizate este varianta clasica de inmultire a daliei. Divizarea radacinilor tuberizate se face astfel incat fiecare radacina sau grup de radacini rezultat in urma separarii sa posede o portiune de colet, intrucat mugurii care asigura regenerarea organelor vegetative aeriene sunt prezenti doar in aceasta zona. O usoara fortare a radacinilor tuberizate inainte de divizare asigura o separare mai corecta a radacinilor intrucat face posibila o repartizare mai echilibrata a mugurilor din zona coletului pe radacinile sau grupurile de radacini rezultate.Dupa divizare radacinile se imerseaza timp de o ora in solutie de insecto-fungicide, dupa care se trec cu sectiunile prin praf de carbune vegetal.

    Infiinatarea culturii. Pregatirea terenului in vederea plantarii se incepe din toamna, prin lucrarile specifice efectuate in camp. Cultura se poate infiinta mai devreme, spre sfarsitul lunii martie, in solarii, caz in care inflorirea se devanseaza cu circa doua luni. Folia se indeparteaza la inceputul lunii iunie si se reinstaleaza la sfarsitul lunii septembrie fiind posibila astfel prelungirea productiei de flori taiate pana spre sfarsitul lunii noiembrie.

   Recoltarea florilor. Momentul optim de recoltare a tulpinilor florale este in faza de inflorescenta complet deschisa. Recoltarea tulpinilor florale se face prin taiere deasupra a 2-4 frunze de la baza, pentru a da posibilitatea plantei sa formeze noi tulpini florale. Fiind o planta cu un foliaj bogat, cel mai bine este ca recoltarea tulpinilor florale sa se faca dimineata devreme.

   Imediat dupa recoltare, tulpinile florale se conditioneaza prin improspatarea taieturii bazale si indepartarea frunzelor bazale, pe o portiune de 10 cm, dupa care se pun in apa rece si se pastreaza in spatii cu temperatura de 8-10 grade Celsius pana la livrare. O planta poate produce pe parcursul unui sezon de vegetatie 15-20 tulpini florale.

]]> ../../../informatii-despre-dalia-sfaturi-pentru-cresterea-si-ingrijirea-acestor-plante-decorative-de-interior/feed/index.bin 0 ../../../tratamentele-la-varza-impotriva-principalelor-boli-si-daunatori-ale-acestor-legume/index.html ../../../tratamentele-la-varza-impotriva-principalelor-boli-si-daunatori-ale-acestor-legume/index.html#respond Wed, 16 Nov 2016 12:18:25 +0000 http://www.petala.ro/?p=7646 Brassica oleraceea L., var. capitata L., f. alba D.C. – Varza albă

Varza albă este originară din zona Mării Mediterane, provenind din specia sălbatică Brassica oleracea var. silvestris L. A fost cultivată de popoarele antice, în special de către greci și romani. La celelalte popoare din Europa s-a răspândit prin secolele IX – XII, la început în zona occidentală și apoi în cea orientală. Varza albă este răspândită în majoritatea regiunilor de pe glob, cu climă temperată, subtropicală sau chiar tropicală. În România, cultura verzei este răspândită în toate zonele cu excepția regiunilor înalte de munte.  Varza albă se cultivă pentru căpățâni care se utilizează în alimentație în stare proaspătă sau murată sub formă de salate și la prepararea unor mâncăruri. Căpățânile de varză conțin 8 – 10 % substanță uscată, reprezentată în special de glucide (4 – 6,5%), protide (1,5 – 2%) precum și vitamine: C (45 – 75 mg), caroten (0,2 – 2 mg), B1, B2, B6, P, K, H și săruri minerale: potasiu (200-216mg), fosfor (80mg), calciu (33 – 68 mg), magneziu (20 – 24 mg), raportate la 100 g substanță proaspătă, precum și substanțe volatile care au acțiune bacteriostatică.

Principalele boli sunt:

BACTERIOZE:

1. Nervatiunea neagra produsa de Xantomonas camperstris

Simptome:

• Plăntuţele atacate au cotiledoanele decolorate si se usucă în scurtă vreme.
• La plantele dezvoltate, pe frunzele bazale, apar pete mari, clorotice, nervurile se înnegresc, ţesuturile se
  întăresc si devin pergamentoase; frunzele atacate se usucă si cad.
• La tulpini se constată brunificarea vaselor, apariţia de cavităţi.
• Coceanul putrezeste uscat, transformându-se într-un mănunchi de fibre lemnoase.
• Pe vreme umedă se asociază si alte bacterii, care provoacă un putregai moale, cu miros neplăcut.

Metode de prevenire si combatere:

• Adunarea si distrugerea resturilor infectate
• Rotaţia de 3-4 ani
• Folosirea de seminceri sănătosi si sămânţă necontaminată.
• În timpul vegetaţiei se combat buruienile si dăunătorii care produc buruienile si dăunătorii care produc leziuni plantelor.
• Tratamente chimice cu: Fungicid Polyram DF, Fungicid Equation Pro, Fungicid Aliette,  Fungicid Melody Compact 49 WG. 

2. Patarea bacteriana a frunzelor este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. maculicola

Simptome:

• Pe ambele fete ale frunzelor apar pete mici, intunecate si umede.
• Aceste pete raman de obicei mici, dar se pot extinde daca sunt conditii favorabile.
•  Infectiile severe pot duce la caderea prematura a frunzelor.

Metode de prevenire si combatere:

• Evitarea irigarii prin aspersiune
• Utilizarea de seminte sau rasaduri sanatoase
• Tratamente cu Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Acrobat MZ 90-600 WP, Fungicid Funguran OH 50 WP

3. Putregaiul umed al cruciferelor produs de Erwinia carotovora pv. carotovora

Simptome:

• Putrezirea umeda se observa in a doua parte a vegetatiei la culturile de crucifere, in anii ploiosi sau pe solele unde nu are loc scurgerea apei in mod normal. L
• a varza atacul se observa la locul de prindere a coditei frunzei de cocean, unde apare mai intai un putregai umed, galbui, apoi cenusiu.
• Daca exista umiditate atmosferica mare, atacul cuprinde in intregime capatana, transformand-o intr-o masa de mucilagiu urat mirositoare, iar capatana in scurt timp cade de pe cocean.
• Atac asemanator are loc si la gulii, iar la conopida se poate observa putrezirea partiala sau totala a inflorescentei.
• In depozite, atacul este cu atat mai grav cu cat temperatura se apropie de 20-25^oC si este asociat cu atacul produs de Botrytis cinerea si Sclerotinia sclerotiorum.
• Bacteria rezista numai in sol si nu se transmite prin seminte, practic, toate terenurile unde s-au cultivat legume au si aceasta bacterie .

Metode de prevenire si combatere:

• In timpul depozitarii, se vor alege semincerii sanatosi, iar in depozite se va asigura o aerare corespunzatoare pentru a se evita ridicarea temperaturii.
• Temperatura optima de pastrare a verzei este de +1^oC.
• In culturile semincere, trebuie sa se respecte epoca de plantare, eliminarea resturilor de frunze vechi, aracirea plantelor si combaterea daunatorilor din sol ce pot produce raniri ale radacinilor.
• La alcatuirea asolamentelor legumicole trebuie sa se tina cont ca sa nu urmeze unele din culturile ce pot fi atacate de bacterie.

• Tratamente chimice cu: Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Aliette WG 80, Zeama Bordeleza, Fungicid Melody Compact

MICOZE:

1.  Hernia radacinilor produsa de ciuperca Plasmodiophora brassicae

Simptome:

• La răsaduri se observă îngrosări pe rădăcini.
• În câmp, partea aeriană stagnează în crestere, nu formează căpăţână, se ofileste, apoi se usucă.
• Plantele se smulg usor, prezintă rădăcinile îngrosate, hipertrofiate, datorită măririi exagerate a dimensiunilor celulelor din ţesuturile atacate.
• Aparatul vegetativ – plasmodiul – se dezvoltă intracelular, ducând la formarea de celule gigantice pline cu spori imobili, sferici, de 1,6-4,3 μ, care rezistă până la 8 ani în sol.

Metode de prevenire si combatere:

• Se va aplica o rotaţie de 4-5 ani
• Reacţia solului va fi corectată prin aplicarea de amendamente.
• Amestecul folosit în răsadniţă va fi dezinfectat.
• Se va planta numai răsad sănătos.

2. Mana cruciferelor, produsa de ciuperca Peronospora brassicae

Simptome:

• Cele mai sensibile sunt plăntuţele în faza de 3-4 frunze adevărate.
• Pe frunze apar pete mici, de formă neregulată, verzi gălbui, cu puf albicios pe faţa inferioară.
• Frunzele se usucă sau putrezesc.
• Atacul poate să apară si la plantele dezvoltate, continuând si în depozit.
• La plantele semincere sunt atacate frunzele, tulpinile, inflorescenţele, silicvele, sub forma unor pete de culoare
  brună-închis.
• Pe conidioforii ramificaţi dichotomic se formează conidii unicelulare, hialine, ovoide, de 15-31 X 12-26 μ.
• În ţesuturi se formează oospori globulosi, de 30-35 μ, care rezistă peste iarnă.
• Ciuperca mai poate rezista si ca miceliu în rădăcini.

Metode de prevenire si combatere:

• În câmp, vor fi adunate si distruse resturile infectate.
• Se va respecta rotaţia de 3-4 ani.
• Se va folosi sămânţă sănătoasă.
• La apariţia atacului, pe răsaduri sau în câmp, se fac tratamente cu: Fungicid Curzate Manox , fungicid Dithane M 45.

3. Innegrirea si putrezirea bazei plantei– Olpidium  brassicae

Simptome:

• In primele stadii de vegetatie a rasadurilor (2-3 frunze) apare o innegrire urmata de putrezirea rasadurilor si a tulpinitelor in dreptul bazei plantei.
• Plantele putrezesc si cad la pamant, atacul putand fi confundat cu cel produs de Pythium. 
• Ciuperca rezista in sol prin sporii de rezistenta (akinetosporangi), din care iese prima generatie de spori.
• Acestia patrund in radacinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, ovaz, odos, in, cartof, zarna etc.
• Frecvent atacul este semnalat pe varza, gulie, conopida, tomate si tutun.

Metode de prevenire si combatere:

• Pamantul folosit in rasadnita si sere  se va dezinfecta termic sau chimic.
• La semanat si la repicare, se va asigura o desime a plantelor normala pentru o buna aerisire si o irigare fara excese.  
• Intrucat atacul este mai puternic in solurile acide, se va recomanda  scaderea aciditatii prin amendare cu var.

4. Putregaiul uscat produs de Phoma lingam

Simptome:

• Infecţia primară apare în stadiul de 1-6 frunze.
• Pe frunze apar pete gri, cu aspect de hârtie, pe suprafaţa cărora sunt vizibile picnidiile sub formă de puncte negre.
• Plantele infectate toamna devreme pot dezvolta cancere la baza tulpinii, provocând moartea peste iarnă sau căderi masive în primăvară.
• Putregaiul tulpinii se manifestă prin apariţia unor pete de culoare maro deschis cu marginile brun-negricioase.
• Ciuperca infectează apoi frunzele şi silicvele, cauzând desfacerea şi scuturarea prematură.
• Infecţia secundară este favorizată de atacul produs de Ceutorhyncus napi.
• Ciuperca se întinde de la frunze la baza tulpinii prin căderea picăturilor de ploaie.
• Răspândirea se poate face şi pe tijele florilor, respectiv pe silicve.
• Putregaiul uscat apare la baza tulpinii primăvara, extinzându-se sistemic în tulpină şi intrând adânc în ţesutul acesteia.

Metode de prevenire si combatere:

• Respectarea asolamentului pentru a preveni contaminarea cu resturile din mirişte şi reîntoarcerea seminţei infectate în sol.
• Efectuarea arăturii cât mai devreme posibil.
• Tratarea seminţelor cu fungicide pentru a reduce riscul infecţiei primare.
• Phoma se poate dezvolta rapid, cu infectarea plantelor în proporţie de până la 90% în maximum 10 zile.
• Tratamente chimice cu: Fungicid Dithane M 45,  Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG.

5. Albumeala cruciferelor produsa de Albugo candida

Simptome:

• Boala produce pagube pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori şi silicve.

• Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi acestea devin albe, lucioase, proeminente, de diferite forme şi mărimi (1-5 mm în diametru), izolate sau confluente.
• În dreptul proeminenţelor, epiderma crapă şi petele devin pulverulente.
• Tulpinile şi silicvele atacate suferă malformaţii (hipertrofieri şi îngroşări)
• Tulpinile plantelor atacate sunt contorsionate şi se culcă pe sol.

Metode de prevenire si combatere:

• Măsurile agrotehnice au rol foarte important în prevenirea instalării bolii deoarece prin arăturile adânci, igienă culturală, distrugerea buruienilor şi rotaţia de 3-4 ani, se creează condiţii nefavorabile pentru instalarea agentului patogen.
• Tratamente cu Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Ridomil Gold MZ 68 WG, Fungicid Bravo 500 SC.

6. Alternarioza produsa de  ciuperca Alternaria brassicae

Simptome:

• Simptomele pe cotiledoane sunt pete mici, brune și rotunde (0,5-1 mm).
• Pe frunze se formează pete negre, ascuțite.
• Petele se măresc și sunt adesea înconjurate de un halou de culoare galbenă.
• Zonele de atac la lăstarii principali și secundari și la ramificațiile frunzelor și fructelor sunt lunguiețe (1-5 mm), puternic delimitate, de culoare neagră sau cenușiu deschis, cu bordură neagră.
• Zonele de infecție sporulează și se răspândesc rapid în coronamentul plantei, astfel reduce foarte mult asimilarea substanțelor de sinteza plantei de cultură prin leziunile create.

Metode de prevenire si combatere:

• Rotatia corecta a culturilor (varza poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani).
• Dezinfectia semintelor si a substratului pentru rasadnita.
• Tratamente chimice cu: Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Polyram DF

7. Putregaiul alb provocat de Sclerotinia sclerotiorum

Simptome:

• Simptomele putregaiului alb survin la sfârşit de mai, început de iunie.
• La 10-14 zile după infectare, pe tulpini apar leziuni decolorate (20-30 cm) unde epiderma se poate exfolia.
• Pe aceste leziuni se dezvoltă o ciupercă albă, pufoasă.
• Tulpinile afectate se usucă şi devin fragile.
• În interiorul acestora se dezvoltă scleroţi, iniţial de culoare albă care apoi devin negri şi duri.
• Putrezirea ţesutului în zona infectată poate duce la aplecare/frângere şi îmbătrânirea prematură a plantei, provocând pierderi de recoltă.

Metode de prevenire si combatere:

• Strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• Eliminarea plantelor afectate din cultura;
• Evitarea irigarii prin aspersiune;
• Fertilizarea echilibrata;
• Tratamente chimice cu: Fungicid Topsin, Fungicid Ortiva 250 SC,Fungicid Switch 625 WG, Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Orius 25 EW

Principalii daunatori sunt:

1. Plosnita rosie a verzei (Eurydema ornata)

Iernează în stadiul de adult, în frunzarul din păduri, în resturile vegetale, etc. Adulţii părăsesc locurile de iernare primăvara devreme, prin luna martie. La început se întâlnesc pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ouăle sunt depuse în grupe de 12-14, rareori până la 36, dispuse în două rânduri paralele, pe partea inferioară a frunzelor. Larvele apărute ajung la maturitate prin luna iunie. Prezintă 1-2 generaţii, în funcţie de regiuni.

Atacă în stadiul de adult şi în stadiul de larvă plantele de crucifere, când înţeapă şi sug sucul celular din frunze. La culturile semincere, atacă florile, lujerii seminceri şi seminţele.

Metode de combatere:

• Distrugerea buruienilor;
• Tratamente chimice cu Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Decis Meg EW 50, Insecticid Pyrinex Quick, Insecticid Kaiso Sorbie.

2. Brevicoryne brassicae – Paduchele cenusiu al verzei

Ierneaza pe tulpinile si petiolurile de varza, rapita sau alte brasicacee (cultivate si spontane), in stadiu de ou, depus toamna. Larvele apar primavara, la sfarsitul lunii martie – inceputul lunii aprilie, ajung la maturitate dupa 18 – 24 de zile. Daunatorul se inmulteste pe cale partenogenetica, dand nastere formelor nearipate care se inmultesc la randul lor partenogenetic, formand colonii masive pe dosul frunzelor de brassicacee. In luna iunie, se nasc formele aripate (care migreaza si se inmultesc pana in septembrie) si formele nearipate.

Provoaca pagube la legumele din grupa verzei (atat pentru consum cat si pentru samanta) si rapita. Provoaca pagube la legumele din grupa verzei (atat pentru consum cat si pentru samanta) si rapita.

Metode de combatere:

• Rezultate bune se obtin in urma tratamentelor chimice cu Insecticid Actara (0.12 kg/ha), Insecticid Confidor Energy (0.36 l/ha), Insecticid Faster 10 CE (0.03%), Insecticid Karate Zeon (0.09 l/ha), Insecticid Mavrik 2 F (0.05%).

3. Plosnita albastra a verzei (Eurydema oleracea)

Insecata are in general 1-2 generatii/an. Ierneaza in octombrie in stadiul de adult in crapaturile din sol, sub frunze, sub pietre, crapaturile  din ritidom (scoarta crapata- exfoliata la pomi, arbori.).  In zonele unde insecta inteapa apar puncte de decolorare -de culoare galbena. Atacul agresiv duce la ingalbenirea completa a frunzelor si pastailor, avortarea florilor.

Metode de combatere:

• Rotatia culturilor.
• Aratura efectuata inca din toamna.
• Tratamente chimice cu Insecticid Actara 25 WG,  Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Decis Meg EW 50, Insecticid Pyrinex Quick.

4. Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp) : Culturile sunt deteriorate  adulti,  rod frunzele in intregime.

Metode de combatere:

• tratamente cu Insecticid Actara, Insecticid Mospilan, Insecticid Kaiso Sorbie, Insecticid Fury 10 EC.

5.  Molia verzei (Plutella xilostella): ataca in special culturile de varza si conopida, insa afecteaza puternic si terenurile cultivate cu ridichi. Larvele consuma parenchimul, in final frunzele afectate capata culoare plumburie si se usuca.

Metode de combatere:

• Distrugerea resturilor vegetale, ramase dupa recoltare si  prasile repetat
• • Tratamente cu Insecticid Kaiso Sorbie, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Decis Mega.

6. Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Larvele fluturelui alb produc mari daune la culturile din grupa verzei si a rapitei. In primele stadii, larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor. Mai tarziu, larvele consuma frunzele in totalitate, ramanand doar nervurile principale. In afara de pagubele directe, excrementele omizilor care se aduna intre frunze duc la putrezirea capatanilor de varza.

Metode de combatere:

• Igiena culturala- indepartarea periodica din culturi a plantelor puternic atacate
• Prasile mecanice pentru distrugerea buruienilor care sunt gazde intermediare
• Executarea araturii adanci dupa recoltare, pentru incorporarea resturilor vegetale, distrugerea samulastrei de rapita.
• Tratamente cu Insecticid Decis Mega EW 50, Insecticid Fury 10 CE , Insecticid Pyrinex Quick, Insecticid Affirm,Insecticid Laser 240 SC.

7. Mamestra brassicae – Buha verzei

Buha verzei este o specie polifaga. Pe langa speciile brassicacee (legumele din grupa verzei, rapita, mustar etc.), ataca frecvent si culturile de sfecla, mazare, tutun, plante medicinale (matraguna) precum si unele specii ornamentale (dalii, crizanteme, etc.). La aparitie larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, apoi perforeaza limbul, sub forma de orificii neregulate. Cele mai mari pagube produc larvele din ultimele varste, care rod galerii in capatana de varza. In aceste galerii se aduna resturi de hrana, excremente, pe care se localizeaza diferite bacterii si ciuperci, provocand putrezirea capatanilor de varza, sau a inflorescentelor de conopida.

Metode de combatere:

• Executarea araturii de toamna pentru scoaterea la suprafata solului a pupelor
• Distrugerea buruienilor brassicacee, precum si a samulastrei de rapita.
• La semnalarea atacului se vor aplica tratamente chimice cu produse insecticide omologate, precum Insecticid Decis Mega -0.04%, Insecticid Fastac 10 CE -0.02%, Insecticid Karate Zeon – 0.3 l/ha, Insecticid Mospilan 20 SG-0.05%.

8. Musca verzei – Delia brassicae

Musca atacă cruciferele cultivate şi spontane, varza, conopida, rapiţa, muştarul, etc. Larvele apărute pătrund în colet şi în rădăcini, unde formează galerii longitudinale. Plantele atacate au frunzele verde-închis, lăsate pe sol. Acestea stagnează în creştere, rămân pipernicite, se îngălbenesc, se usucă şi se smulg uşor. Larvele transmit şi unele bacterii (Erwinia carotovora), care determină putrezirea rădăcinilor. Producţia poate fi diminuată în unii ani cu până la 60 %.

Metode de combatere:

• Adunarea şi distrugerea resturilor vegetale după recoltare; însămânţarea şi plantarea cepei mult mai timpriu.
• În zonele infestate, culturile se vor amplasa pe soluri cu pH mai ridicat.
• Pentru colectarea pontelor se vor folosi benzi capcană din arpagic semănat de timpuriu.
• Se vor face controale periodice, iar plantele atacate se vor smulge şi distruge.
• În perioada pontei sau la apariţia larvelor, se vor face tratamente cu : Acaricid Novadim Progress, insecticid Confidor Energy, Insecticid Karate Zeon.

9. Gargarita tulpinilor de varza (Ceuthorrhynchus quadridens)

Este o specie oligofaga, care prefera culturile de rapita, varza, conopida, la care produce pagube considerabile. Adultii hibernanti rod perforatii marginale in limbul foliar si varful tulpinilor. Larvele rod galerii descendente ori ascendente in maduva tulpinilor, determinand deformarea si rasucirea longitudinala a acestora. Plantele atacate ramifica bogat, stagneaza in crestere si nu formeaza silicve sau acestea sunt seci si cu seminte de slaba calitate.

Metode de combatere:

• Deoarece atacul apare timpuriu in primavara, se recomanda tratamente la avertizare, preventiv, cu Insecticid Decis Mega– 0,15 l/ha.

Tomatele sunt originare din America Centrală și de Sud, Peru și Ecuador și provin din specia Lycopersicum esculentum cerasiforme. În Europa, tomatele s-au cultivat pentru prima dată în Spania și Portugalia sub denumirea de “mere peruviene”. De la tomate se consumă fructele la maturitate fiziologică, dar și cele care nu ajung în această fază (gogonele) pentru prepararea murăturilor. Se pot consuma într-o gamă variată de moduri: salate simple sau în amestec cu alte legume, sau preparate în ciorbe, sosuri ghiveci, roșii umplute etc., prelucrate sub formă de pastă, bulion, conserve, sucuri etc. Au valoare alimentară ridicată datorită conținutului fructelor în vitamine, zaharuri, substanțe minerale, aminoacizi și acizi organici.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1. Mozaicul tomatelor produs de Tabacco mosaic on tomato

Simptome:

•  Mozaicul comun, adesea cu frecvenţă de 100% în sere, apare iniţial pe foliole sub formă de pete verzi-gălbui, difuze, care alternează cu ţesut de culoare verde normală.
• Limbul este, adesea, usor încreţit.
• Petele pot avea culoare galbenă sau aproape albă (mozaicul aucuba).
• Destul de frecvent este fenomenul de „stric” al tomatelor, sub formă de pete si dungi necrotice, brune, adâncite,
  pe fructe, pedunculi, frunze si tulpini, simptomele fiind agravate când se asociază si virusul X al cartofului (stricul dublu).
• Ca urmare a atacului o parte din flori rămân sterile, fie datorită constituţiei defectuoase, fie necrozei stigmatului si polenului, ceea ce duce la o fructificare redusă.
• În perioada maturării pe fructe apar pete decolorate, translucide, care devin brune-cenusii, usor adâncite.
• Uneori apar pete necrotice, inelare, cu diametrul de 0,5-1,5 cm, usor adâncite în pericarp.
• Ţesutul necrozat nu mai creste, motiv pentru care fructele se se deformează puternic.
• Atacul pe fructe poate să apară sub formă de brunificare internă, extinzându-se pe toată grosimea pericarpului sau numai la fasciculele vasculare, fără să apară semne evidente la exterior.

Metode de prevenire si combatere:

• Cultivarea de hibrizi rezistenţi.
• Sămânţa va fi dezinfectată termic (24 ore la 80ºC).
• Pământul va fi dezinfectat termic sau chimic.
• Sevor lua măsuri de igienă culturală: scoaterea si distrugerea plantelor cu simptome, în perioada de la
  repicare până la plantare; dezinfectarea mâinilor muncitorilor cu fosfat trisodic 3% si a uneltelor de
  lucru cu fosfat trisodic 10%; resturile vegetale vor fi adunate si arse.

2. Frunze de feriga produsa de Cucumber mosaic virus in tomato

Simptome:

• Caracteristică este îngustarea mezofilului foliolelor, rămânînd adesea numai nervura principală; formarea de frunze, filiforme („frunze siret”), cu aspect de frunze de ferigă.
• Apar, de asemenea, pete clorotice, precum si dungi necrotice pe nervurile frunzelor apicale, pe tulpini si pe
  fructe, ducând, în final, la uscarea întregii plante.

Metode de prevenire si combatere:

• Eliminarea plantelor atacate din cultura.
• Cultivarea soiurilor rezistente.
• Aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide.

BACTERIOZE:

1. Ofilirea bacteriana a tomatelor (cancerul bacterian) produsa de Corynebacterium michiganense pv michiganense

Simptome:

• Sunt atacate atât rădăcinile, cât si partea aeriană a plantei, în toate fazele de dezvoltare.
• La plăntuţe apar pete rotunde, de 1-3 mm, albicioase si ţesuturile se necrozează.
• La plantele mai dezvoltate, în special în timpul înfloritului, ca urmare a infecţiei sistemice, apare ofilirea, care începe cu frunzele bazale si cuprinde, treptat, întreaga plantă.
• La început fenomenul este reversibil, plantele revenindu-si în timpul nopţii, apoi ofilirea devine definitivă, ceea ce duce la declasarea fructelor.
• În secţiune prin tulpini sau peţioluri se constată brunificatea vaselor.
• Pe tulpini, peţioluri si nervuri se observă pete alungite, cenusii-negricioase, corespunzător fasciculelor de vase.
• În dreptul lor apar crăpături (ulceraţii).
• Fructele infectate sistemic prezintă fasciculele de vase brunificate.
• Seminţele sunt mici, brune, cu capacitatea germinativă redusă.
• Fructele respective se coc prematur si au pulpa de consistenţă slabă.
• În urma infecţiilor locale (externe), pe suprafaţa fructelor apar pete circulare, de 1-3 mm, de culoare albă, apoi gălbuie, cu un punct crustos, brun în centru (pete, „ochi de pasăre”), care rămân superficiale, la nivelul pieliţei.
• Acest aspect este frecvent la culturile din câmp.

Metode de prevenire si combatere:

• Dezinfectia semintelor si substratului pentru rasadnita.
• Eliminarea plantelor atacate din cultura.
• Tratamente chimice cu Fungicid Dithane M 45, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Funguran 50 WP, Copernico Hi Bio, Fungicid Bravo 500 SC.

2. Patarea bacteriana a tomatelor – Xanthomonas campestris pv. vesicatoria

Simptome:

• Bacteria paraziteaza toate organele aeriene ale tomatelor.
• Rasadurile prezinta pe primele 2 frunzulite si apoi pe frunze si tulpinita pete galben-verzui pâna la brune, cu o zona centrala bruna din cauza tesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picaturi de lichid bacterian sub forma de lacrimi.
• Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca forma, de 1-2 mm în diametru, cu aspect umed si margini bine delimitate.
• În perioadele umede sau dupa irigarea culturii, în jurul petelor apar inele lucioase datorita lichidului bacterian.
• Initial petele au culoarea verde închis, apoi devin cenuii sau brune si sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor, spre marginile frunzelor.
• În cazul unor infectii puternice, zonele brunificate se unesc, iar tesuturile se rup.
• Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) si crapaturi variate ca forma si lungimi.
• Florile infectate în primele faze nu leaga si cad.
• Fructele infectate prezinta pete circulare, umede, galben-brunii sau cenuii înconjurate de un inel alb-gri .
• În zonele atacate, tesuturile fructului se scufunda uor, devin crustoase si chiar daca fructul se coace, în jurul ranilor ramâne o zona verde.
• Crustele aparute pot crapa pe parcursul creterii fructului, iar prin crapaturi pot patrunde alti agenti ce depreciaza mai mult fructele.

Metode de prevenire si combatere:

• Se recomanda folosirea de samânta ce provine din lanuri sanatoase.
• Rasadurile vor fi obtinute si repicate numai în sol dezinfectat termic sau chimic.
• Pentru evitarea infectiilor secundare, culturile de tomate vor fi tratate de cel putin 5 ori în timpul vegetatiei.
• Tratamente chimice cu Fungicid Dithane M 45, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Funguran 50 WP, Copernico Hi Bio, Zeama Bordeleza

MICOZE:

1. Putrezirea coletului (bazei tulpinitei) si caderea rasadurilor de legume – Pythium de Baryanum

Simptome:

• Plantulele rasarite din teren infestat, prezinta în zona bazala a tulpinitei o brunificare a tesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpina cât si în jos spre radacina.
• Tulpinitele se subtiaza în zona atacata iar plantula se vetejete si se culca pe pamânt unde va putrezi în întregime.
• Simptomele apar sub forma de vatra de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se mentine la 20-30ºC si umiditatea este peste90 %.
• În 2-3 zile întreaga rasadnita sau sera înmultitor poate prezenta toate plantele distruse.
• La suprafata solului se constata prezenta unui strat fin micelian, albicios, care se extinde.
• În cazul unei infestari puternice a solului se observa doar vetre de atac fara plante rasarite, deoarece acestea sunt putrezite pâna la ieirea lor la suprafata.
• Atacul are o evolutie mai lenta dupa repicare, când plantele sunt mai bine aerisite si capata rezistenta prin înverzirea tulpinitelor si formarea tesuturilor mecanice, protectoare.
• Absenta luminii, insuficienta aerare, excesul de umiditate si pH-ul acid, sunt factori favorizanti ai instalarii si
  evolutiei grave a ciupercii.

Metode de prevenire si combatere:

• Producerea rasadurilor se va face numai în soluri dezinfectate termic, fara exces de umiditate.
• Tratamente chimice cu Fungicid Previcur Energy, Fungicid Merpan 80 WDG, Captan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG.

2. Mana tomatelor – Phytophthora infestans

Simptome:

• Tomatele pot fi infectate în toate fenofazele, frunzele prezentând pe margini sau spre vârf pete cu aspect umed (verde închis).
• Tesuturile afectate se vetejesc, se brunifica si frunzele se rasucesc spre partea superioara.
• În conditii de umiditate atmosferica pe fata inferioara a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare alba.
• Cozile frunzelor, lastarii si tulpinile atacate, prezinta pete alungite brune, superficiale, fara puf albicios.
• Inflorescentele atacate prezinta pe frunzulitele de la baza florilor si pe coditele lor, zone brune, se usuca si cad.
• Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare.
• Ciuperca patrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei si cu rapiditate distruge tot fructul.

• Tomatele verzi devin tari, aspre iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafata carora apar zonalitati concentrice; pe fructele cazute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formeaza miceliu cu multi spori.
• În culturile de tomate din sera (ciclul doi), atacul evolueaza rapid, datorita variatiilor de temperatura de zi-noapte, care produc aparitia condensului de apa pe organele vegetative, condens ce urmeaza infectiile.

Metode de prevenire si combatere:

• În fermele legumicole trebuie sa se respecte o izolare spatiala între tarlalele plantate cu cartofi si cele de tomate.
• În sere si solarii se va mentine o temperatura constanta care sa nu scada sub 20ºC si fara oscilatii care produc condens pe plante.
• Tratamente chimice cu: Fungicid Ridomil Gold MZ 68 WG, Fungicid Equation Pro, Fungicid Curzate Manox, Fungicid Acrobat MZ 69 WG, Fungicid Antracol 70 WP.

3. Mana de sol – putrezirea radacinilor, tulpinilor si fructelor – Phytophthora parasitica

Simptome:

• În prima parte a perioadei de vegetatie, ciuperca produce o brunificare a vârfului radacinii principale si a radacinilor secundare, urmata de brunificarea bazei tulpinii, vetejirea si moartea plantelor.
• Tesuturile atacate, brunificate, devin sfarâmiciose datorita putrezirii uscate a lor.
• În conditii de umiditate ridicata, pe baza tulpinii atacate, se formeaza un puf albicios.
• Prezenta ciupercii în tulpina, duce la dezvoltarea de radacini adventive (la suprafata solului), iar frunzele bazale se îngalbenesc, se lasa în jos si cad.
• Plantele care în primele faze manifesta pete verzi închise la baza, urmate de brunificarea zonelor, îngalbenirea si caderea frunzelor, se vor usca foarte repede, imediat dupa plantare.

• Atacul pe fructe este cunoscut sub numele de putrezire în forma de „ochi de iepure”.
• Fructele atacate nu ajung la coacere, cad pe sol si pe ele ciuperca va sporula puternic.

Metode de prevenire si combatere:

• Rasadul de tomate va fi produs numai în sol dezinfectat.
• În spatiile protejate se va face obligatoriu o noua dezinfectie a solului înaintea ciclului doi de productie.
• Tratamente chimice cu Fungicid Previcur Energy, Fungicid Merpan 80 WDG, Captan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG., Fungicide Aliette WG 80.

4. Patarea alba a frunzelor de tomate – Septoria lycopersici

Simptome:

• Primele simptome apar pe rasaduri sau pe etajele inferioare de frunze a plantelor, sub forma unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare bruna.
• Tesuturile din centrul petelor devin cenuii, cu puncte mici brune-negricioase, dar înconjurate de un inel brun.
• În functie de rezistenta soiului, pe frunze vom întâlni un numar mai mare sau mai mic de pete, cu mai mult sau mai putine puncte brune-negricioase, reprezentate de fructificatiile ciupercii.

Metode de prevenire si combatere:

• Adunarea si arderea resturilor de frunze atacate în rasadnita si câmp
• Dezinfectarea rasadnitelor
• Sortarea rasadurilor la transplantare si îndepartarea frunzelor bazale cu început de atac.
• Tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Antracol 70 WP, Fungicid Polyram DF, Fungicid Folpan 80 WDG

5. Patarea cafenie a frunzelor (Fulvia fulvum)

Simptome:

• Apare in special in sere si solarii.
• Sunt atacate frunzele, unde se manifesta sub forma de pete mari, de culoare galbuie pe partea superioara, iar pe partea inferioara apare un puf brun-violaceu.

Metode de prevenire si combatere:

• Cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti
• Adunarea si arderea resturilor vegetale infestate
• Asigurarea unei bune ventilatii
• Dezinfectia solului
• Tratamente chimice cu: Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Ortiva 250 SC,Fungicid Polyram DF, Fungicid Antracol 70 WP

5.  Alternarioza (Alternaria porii f. sp. Solani)

Simptome:

• Frecvent intalnita in camp si in spatii protejate, mai ales pe sfarsitul perioadei de vegetatie.
• Apare pe toate organele plantei, caracterizate de pete circulare concentrice, brune.
• In dreptul lor apare un puf fin brun (conidiofori).
• Pe fructe, cu specific in zona pedunculului, apar pete de forme circulare, usor adancite, brun-negricioase.

Metode de prevenire si combatere:

• Rotatia culturilor
• Asolament rational
• Material saditor sanatos
• Dezinfectarea semintei
• Curatarea resturilor vegetale infestate
• Aratura adanca,
• Tratamente chimice cu Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Rovral 500 SC

6.  Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Simptome:

• Ataca toate partile aeriene pe care apar plagi brune, zonate concentric, acoperite de mucegai cenusiu.
• La baza tulpinilor apar zone de culoare bruna, usor scufundate in tesut.

• Cel mai pagubitor este atacul pe fructe, sub forma de pete cenusii, umede, care se extind din zona pedunculului, afectand pulpa in profunzime.
• Florile atacate putrezesc si se acopera cu un puf cenusiu.
• In camp pe zona insorita apar pete circulare, cu un punct necrotic in centru si cu o pata „fantoma” alba.
• Ciuperca traieste pe resturile vegetale de la suprafata solului, iar sporii acesteia sunt trasportati pe plantele sanatoase de curentii de aer si de picaturile de apa.

Metode de prevenire si combatere:

• Aerisiri in spatii protejate
• Defolieri la baza plantelor
• Indepartarea fructelor atacate si a resturilor vegetale
• Tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Ortiva 250 Fungicid Teldor 500 SC, Fungicid Switch 62.5 WG

7.  Fainarea  (Leveillula taurica)

Simptome:

• Este frecventa in spatii protejate.
• Pe frunze apar pete galben-aurii, cu puf fin, alb pe fata inferioara.
• Tesuturile atacate se necrozeaza, frunzele se usuca.
• Plantele atacate formeaza un numar mic de fructe, ce ajung la maturitate foarte greu.

Masuri de prevenire si combatere:

• Adunarea si arderea resturilor vegetale
• Aerisire corespunzatoare
• Tratamente chimice cu: Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid Topas 100 EC, Karathane M 33 CE

MICOPLASME:

1. Stolburul tomatelor – Stolbur disease mycoplasma

Simptome:

• Micoplasma produce virescenta (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferari (creteri exagerate), malformari (creteri anormale) si aspermii (deformari ale inflorescentelor ce nu vor produce samânta).
• Tomatele atacate prezinta hipertrofieri (creteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificari ale vaselor conducatoare din fructele care nu vor ajunge la maturitate sa aiba culoarea roie caracteristica.

Metode de prevenire si combatere:

• Eliminarea buruienile gazda ale micoplasmei.
• Solurile cultivate vor fi mentinute la umiditate corespunzatoare, prin irigare, pentru a se împiedica dezvoltarea
  insectelor care este cu atât mai rapida cu cât este mai cald.
• Se va avea în vedere distrugerea vetrelor de cuscuta.

Principalii daunatori sunt:

1. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Este un dauantor intalnit in spatiile protejate, dezvoltarea lui fiind conditionata de temperaturile ridicate. Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat procesul de dezvoltare se desfasoara mai repede.

Atacul se manifesta prin colonizarea de catre adulti si larve a frunzelor si lastarilor, din care sug continutul celular. Efectul este ingalbenirea frunzelor, uscarea si caderea lor.

Metode de combatere:

• Distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii.
• Dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi.
• Tratamente cu Insecticid Decis Mega 50 EW (0.25 l/ ha), Insecticid Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Insecticid Confidor Energy (1.3 l/ha), Insecticid Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa), Insecticid Movento 100 SC.

2. Nematodul galicol al radacinilor (Meloidogyne incognita)

Se dezvolta bine in conditii de temperaturi ridicate. Poate avea 4-8 generatii pe an.  Nematodul ataca imediat dupa plantarea rasadurilor. Dupa 3-4 saptamani se si pot observa galele pe radacini. Simptomele atacului constau in ofilirea frunzelor si stagnarea in crestere, urmand usucarea plantei dinspre varf spre baza. Acesta este un daunator periculos deoarece prezenta lui poate conduce la infectii cu Fusarium spp. si Verticillium spp., care grabesc moartea plantei.

Metode de combatere:

• Rotatia corecta a culturilor;
• Cultivarea soiurilor rezistente;
• Tratamente la sol cu Basamid Granule sau Insecticid Force 1.5 G

3.  Musca miniera (Liriomyza Trifolii)

Acesta ataca frunzele plantelor. Pe ranile provocate de aceasta insecta se pot instala agenti fito-patogeni. In conditii de sera pot ajunge pana la 8 generatii/an. Daunele sunt produse atat de adulti cat si de larve. Adultii produc orificii de hranire, favorizand intrarea diferitilor agenti patogeni si astfel imbolnavirea plantei. Larvele mineaza frunzele. Rod galerii in miezul frunzei. Un atac puternic duce la uscarea frunzelor. O cultura de tomate atacata de musca miniera duce la scaderea productiei si  la deprecierea din punct de vedere calitativ.

Metode de combatere:

• Tratamente chimice cu Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW.

4.  Afide (Macroshiphum euphorbiae)

Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta.  Atacul se manifesta prin colonizarea frunzelor, pe partea interioara, a butonilor florali si uneori chiar a florilor. Simptome ale atacului sunt rasucirea frunzelor, ingalbenirea si uscarea lor. Florile care au fost atacate vor cadea. Un atac puternic va conduce la stagnarea in dezvoltare  plantelor, obtinerea unor productii scazute si depreciate din punct de vedere calitativ. Afidele sunt raspunzatoare pentru transmiterea virusilor la plante.

Metode de combatere:

• Tratamente cu Insecticid Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Insecticid Confidor Energy (0.6 l/ha), Insecticid Mospilan 20 SG (1.5 gr/12 l apa), Insecticid Actara 25 WG

5. Tripsul tutunului (Thrips tabaci) 

Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si piticirea plantelor; transmit o serie de viroze. esturile vegetale, frunzele si stratul superficial al pamantului reprezinta locul ideal de iernare. In camp poate avea 3-6 generatii/an. Il intalnim si in sere, unde in conditii favorabile poate ajunge si pana la 10 generatii pe an. Plantele sunt atacate atat de adulti cat si de larve. Acesta se manifesta prin colonizarea frunzelor, varfurilor vegetative si florilor, din care sug seva. Pe frunzele afectate apar pete galben-cenusii sau castaniu-inchise, in special in zona nervurilor. La plantele mai dezvoltate, consecintele atacului sunt stagnarea in dezvoltare, ingalbenirea, chiar uscarea si moartea plantei.

Metode de combatere:

• Tratamente cu Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mavrick 2 F, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Decis Mega 50 EW

6. Tripsul californian (Frankliniella occidentalis)

Plantele sunt atacate atat de adulti cat si de larve. Acestia sug seva din frunze, flori si fructe. Pe partile atacate apare pete decolorate, care devin argintii, chiar brune. Daca atacul s-a produs si asupra bobocilor florali, acestia nu se vor mai deschide. Astfel se vor obtine recolte reduse, de calitate slaba. Acest daunator este principalul responsabil pentru transmiterea virusului tomatelor (TSWV).

Metode de combatere:

• Tratamente chimice cu Insecticid Mospilan 20 SG.

7. Molia tomatelor (Tuta absoluta)

Aceasta insecta ataca toate legumele din familia solanaceelor (cartof, vinete, ardei), dar prefera tomatele. n functie de conditiile de mediu, se parcurg 30-40 de zile pana la o dezvoltare completa. Durata ciclului de viata este inversa proportionala cu cresterea temperaturilor. La 30°C va avea un ciclu de 20 de zile. Acest daunator actioneaza de la o temparatura minima de 8°C. Ploile si umiditatea sub 30% afecteaza dezvoltarea populatiei.

 Atacul se manifesta prin formarea de galerii in frunze, tulpini si fructe. Fiind un atac intern, este mai greu de combatut. Daunele se produc indeosebi in stadiul de larva, prin minarea frunzelor si a pielitelor fructelor. La inceput, minele apar precum niste pete mici pe frunze, albe. Pe masura ce larvele se dezvolta, petele se maresc si se coloreaza in alb-verde.

Acest daunator poate prezenta rezistenta la insecticide de aceea se recomanda maxim 2-3 aplicari cu un produs care are acelasi mod de actiune.

Metode de combatere:

• Tratamente chimice cu Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Affirm, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Coragen 20 SC.

8. Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera)

Este o specie polifaga, ce ataca peste 120 de specii. Larvele ataca frunzel, rod epiderma si miezul; bobocii nu se vor mai deschid, se vor innegri, iar in cele din urma vor cadea. Florile se zbarcesc si devin brune, nu vor mai rodi, iar fructele patrund in pulpa, unde formeaza galerii si se hranesc cu semintele.

Metode de combatere:

• Tratamente chimice cu: Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mavrik 2F, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Coragen 20 SC

9. Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa)

Are un regim de hrana omnivor, hranindu-se cu substrat vegetal, prada vie (rame si diverse larve) sau cu cadavre de insecte. Larvele se hranesc cu radacini subtiri si moi. Acest lucru slabeste plantele, provocand moartea lor. Dupa 1-2 napaliri larvele pareasesc cuibul si incep sa sape singure coridoare subterane. Pana la stadiul de adult, larvele naparlesc de mai multe ori. Cand vine toamna, prin octombrie, se ingroapa in pamant , la 30-100 cm adancime, intrand in hibernare. Daunele produse sunt directe, prin roaderea sistemului radicular al plantelor. Acestea scot la suprafata solului semintele incoltite sau plantele tinere. Plantele atacate se vestejesc si se apleaca pe sol.

Metode de combatere:

• Tratamente chimice aplicate pe sol: Moluscocid Corocid Forte

10. Acarianul rosu comun (Tetranichus urticae)

Are 6-10 generatii pe an, o generatie durand cam 15-28 de zile.  Se raspandeste foarte usor de la o planta la alta, atacul maxim fiind in perioada iulie-august. Atacurile cele mai frecvente au loc in anii cu primaveri si veri timpurii, calde si secetoase. Adultii si larvele se aseaza pe partea inferioara a frunzelor, pe care le inteapa si le sug sucul celular. In urma acestora, celulele tesuturilor se degradeaza, se golesc iar in interiorul frunzei patrunde aer, capatand un aspect de pergament. Frunzele atacate au pete cenusii, lucioase si nu se deformeaza. Daca atacul este puternic frunzele se usuca treptat si cad, iar plantele nu mai fructifica, recolta fiind redusa.

Metode de combatere:

• Tratamente cu Acaricid Nissorun 10 WP.

Ridichiile isi au originea in genocentrele chinez – japonez si hindustan dar se presupune ca provin din ridichea salbatica care creste spontan in zona Marii Mediterane si a Oceanului Atlantic.  Radacinile tuberizate sunt folosite in stare cruda sub forma de salate. Au gust placut, picant, contin glucide, vitamine (C, B1, B2, P), saruri minerale (Ca, P, K, Mg) si substante volatile. Detin numeroase proprietati terapeutice: diuretice, bactericide, viermifuge. Sucul din radacini si frunzele tinere in amestec cu cel de morcov, favorizeaza secretia biliara si are un efect calmant asupra mucoaselor.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1. Mozaicul conopidei (Couliflower mosaic virus)

Simptome:

• Frunzele atacate prezinta o decolorare, o transparenta a nervurilor, urmata de ingalbenirea tesuturilor dintre nervuri
• Frunzele au un aspect gofrat, cu marginile rasucite spre fata superioara.
• Rasadurile afectate raman mici, iar plantele mature au productii scazute.
• Aceasta boala ataca toate plantele din familia Brassicaceae.
• Virusul se transmite de la un an la altul prin seminte infectate
• In perioada de vegetatie transmiterea este realizata de catre insecte.

Metode de prevenire si combatere:

• Folosirea de samanta sanatoasa si certificata
• Scoaterea si distrugerea din cultura a plantelor care prezinta simptomele bolii;
• Aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia insectelor

BACTERIOZE:

1. Patarea bacteriana a frunzelor este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. maculicola

Simptome:

• Frunzele plantelor atacate prezintă pete dedecolorare ce ajung până la alb, cu zone gălbui şi cu aspect umed.
• Pe tulpini, zonele atacate sunt uşor cufundate, de culoare verde inchis apoi brune negricioase.
• Fructele plantelor prezintă pete mici de decolorare, apoi brune inchis.

Metode de prevenire si combatere:

• Utilizarea de seminte sau rasaduri sanatoase.
• Tratamente cu Champ 77 WG, Melody Compact 49 WG, Acrobat MZ 90-600 WP, Funguran OH 50 WP, Compernico Hi Bio.

2. Mana produsa de ciuperca Peronospora brassicae

Simptome:

• Atacul poate sa debuteze inca din faza de rasad sau dupa transplantare cand plantele au 2-3 frunze sub forma simtomelor tipice de mana.
• Puful de pe dosul frunzelor este de culoare albicioasa iar conidioforii si conidiile care il compun vehiculeaza ciuperca in toata perioada de vegetatie.
• Pe radacini apar pete mari, circulare, de culoare neagra. In final, toata planta este distrusa.

Metode de prevenire si combatere:

• Rotatie si asolament 3-4 ani
• Aratura adanca pentru ingroparea surselor de inocul
• Tratament termic sau chimic al substratului nutritiv folosit pentru producerea rasadurilor
• Tratamente cu fungicide in perioada de vegetatie: Acrobat MZ 90-600 WP, Polyram DF; Equation Pro, Ridomil Gold MZ 68 WG, Aliette

3. Ofilirea fuzariana, produsa de ciuperca Fusarium oxysporum

Simptome:

• Primul semn de boala este reprezentata de ingalbenirea frunzelor de la baza plantei si ofilirea acestora, dupa care boala progreseaza treptat catre varful plantelor.
• In sectiune pe tulpina plantelor bolnave, se poate observa brunificarea tesutului vascular.
• Temperaturile situate intre 28-32ºC, umiditatea ridicata, PH-ul solului de 5- 5,6, nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu sunt factori care favorizeaza evolutia fuzariozei.
• Sub 20 si peste 34ºC fuzarioza nu se manifesta.

Metode de prevenire si combatere:

• Folosirea de samanta sanatoase si certificata.
• Eliminarea plantelor bolnave din cultura.
• Tratamente chimice cu Topsin 500 SC, Topsin 70 WDG. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva).

4. Hernia radacinilor produsa de ciuperca Plasmodiophora brassicae

Simptome:

• Boala poate fi întâlnita în toate fazele de vegetatie ale plantelor, fiind usor de semnalat datorita simptomelor aeriene – vetejiri sau îngalbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe radacini.
• Radacina hipertrofiata (marita) prezinta strangulari astfel încât, denumirea de „hernie” este foarte corecta
• Atacul poate fi partial confundat cu cel al umflaturilor produse de Meloidogyne (nematodul galicol).
• Pe radacina principala, tumorile sunt mai mari decât cele de pe radacinile secundare.
• Atacul ciupercii este intens la culturile de pe terenuri usor acide, cu pHul=6-6,5.
• În solurile alcaline boala nu apare.

Metode de prevenire si combatere:

• Se impune folosirea la plantare de rasad sanatos, alegerea de terenuri cu pH usor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2.
• Solul ce va fi folosit în rasadnite va fi dezinfectat termic, sporii fiind distrusi în 30-60 minute, daca temperatura este de 60ºC.
• În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie sa revina pe aceeai sola, dupa 4-5 ani.
• Masurile de igiena culturala prevad distrugerea plantelor atacate în timpul vegetatiei dar si distrugerea prin foc a resturilor ramase dupa recoltare.

5. Albumeala cruciferelor sau rugina alba, produsa de ciuperca Albugo candida

Simptome:

• Boala produce pagube pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori şi silicve.
• Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi acestea devin albe, lucioase, proeminente, de diferite forme şi mărimi (1-5 mm în diametru), izolate sau confluente.
• În dreptul proeminenţelor, epiderma crapă şi petele devin pulverulente.
• Tulpinile şi silicvele atacate suferă malformaţii (hipertrofieri şi îngroşări).
• Sepalele florilor sunt hipertrofiate, petalele atrofiate şi înverzite.
• Tulpinile plantelor atacate sunt contorsionate şi se culcă pe sol.

Metode de prevenire si combatere:

• Arături adânci
• Igienă culturală
• Distrugerea buruienilor
• Rotaţia de 3-4 ani
• Tratamente cu Ortiva 250 SC, Melody Compact 49 WG, Ridomil Gold MZ 68 WG, Bravo 500 SC, Zeama Bordeleza.

Principalii daunatori sunt:

1. Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp) : Culturile sunt deteriorate  adulti, care rod frunzele in intregime.

Metode de combatere:

• tratamente cu Actara, Mospilan, Decis Mega EW 50, Kaiso Sorbie, Fury 10 EC.

2. Molia verzei (Plutella xilostella): ataca in special culturile de varza si conopida, insa afecteaza puternic si terenurile cultivate cu ridichi. Larvele consuma parenchimul, in final frunzele afectate capata culoare plumburie si se usuca.

Metode de combatere:

• Distrugerea resturilor vegetale, ramase dupa recoltare si  prasile repetat
• Tratamente chimice cu Fury 10 EC, Laser 240 SC, Kaiso Sorbie 5 WG, Decis Meg EW 50

3. Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou in gaurile subterane si crapaturile din sol. Melcii eclozati se hranesc cu organele vegetative ale plantelor. Sunt activi ziua, evolutia lor este influentata de gradul de umiditate din sol. Acestia rod diferite parti ale plantei, care apoi sunt infectate cu ciuperci si bacterii.

Metode de comatere:

• Tratamente chimice cu Optimol sau Agrosan

4. Musca ridichiilor (Delia floralis)  Larvele patrund in tesuturile plantelor, unde sapa galerii de hranire. In caz de atac puternic, poate distruge plantele atacate.

Metode de combatere:

• Strangerea resturilor vegetale dupa recoltare.
• Efectuarea corecta a araturii de toamna.
• Tratamente in timpul vegetatie cu : Decis Mega 50, Confidor Energy, Calypso 480 SC, Karate Zeon 50 CS

Patrunjelul este unul dintre cele sapte condimente care alaturi de ghimbir, oregano, scortisoara, sofran, salvie si ardeiul iute, lupta impotriva unor numeroase boli. Patrunjelul cultivat provine din patrunjelul salbatic ce creste in zona Marii Mediterane. Cunoscut de greci si romani inca de la inceputul erei noastre, patrunjelul a fost folosit ca planta alimentara si farmaceutica. La noi in tara se cultiva in acelasi areal cu cel al morcovului dar pe suprafete mai mici.

Principalele boli sunt:

BACTERIOZE:

1. Patarea bacteriană produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. carotae

Simptome:

• Boala isi face aparitia prin ingalbenirea si piticirea plantei.
• Evolueaza si pe frunze apar pete neregulate, de culoare cafenie.
• Pe petiolul funzelor apar pete alungite maronii.
• In conditii de umiditate atmosferica ridicata, pe zonele afectate aparte o masa mugilaginoasa, galbuie, ce reprezinta exudatul bacterian.
• Boala este transmisa de vectori (apa, vant, animale, oameni, unelte, etc.) care transporta exudatul bacterian pe plantele sanatoase.

Metode de prevenire si combatere:

• Practicarea unui asolament rational al culturilo
• Tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru: Champ 77 WG, Copernico Hi-Bio, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Zeama Bordeleza.

VIROZE:

1. Alternarioza produsa de ciuperca Alternaria dauci

Simptome:

• Pe marginea frunzelor apar pete mici de culoare bruna, inconjurate de o zona galbena.
• In caz de atac sever, frunzele sunt uscate complet.
• Ca urmare, cultura da impresia ca ar fi fost arsa.
• Ciuperca ataca prima data frunzele batrane, iar apoi se extinde si pe frunzele tinere.
• Intr-un final, foliajul plantei este ditruns in totalitate.

Metode de prevenire si combatere:

• Distrugerea resturilor vegetale afectate de boala.
• Tratamente chimice cu Ortiva 250 SC, Score 250 EC, Bravo 500 SC, Polyram DF

2. Putregaiul umed la  patrunjel – Erwinia carotovora var. carotovora

Simptome:

• În anii cu veri racoroase si cu precipitatii abundente, radacinile atacate prezinta pete cu aspect umed, galben-brunii, situate la nivelul solului.
• Petele se pot uni si atunci, pe  zone mai mari din radacina, se observa tesuturi înmuiate, mucilaginoase, de culoare bruna.

Metode de prevenire si combatere:

• Se vor evita solurile argiloase.
• Îngrasamintele cu fosfor si amendamentele calcaroase maresc rezistenta plantelor fata de aceasta bacterie.
• Spatiile de depozitare vor trebui bine dezinfectate înainte de aducerea materialului, ce va fi sever sortat.

3. Putregaiul alb al  patrunjelului – Sclerotinia sclerotiorum

Simptome:

• Atacul ciupercii în câmp începe prin acoperirea partii bazale a plantelor cu un puf alb dupa care, daca vremea este umeda si calduroasa plantele sunt distruse în întregime.
• În depozite, pe radacinile ce prezinta rani se dezvolta un miceliu albcenuiu, pe care apar corpi negri (scleroti), de diferite forme si marimi.
• Radacinile putrezesc umed, devin moi si sunt decolorate.
• Putrezirea se deosebete de cea produsa de bacteria Erwinia carotovora, care da o masa vâscoasa de tesuturi degradate.

Metode de prevenire si combatere:

• Rotatia culturilor
• Se recomanda araturi adânci, pentru îngroparea resturilor vegetale cu scleroti
• Evitarea excesului de umiditate
• Sortarea atenta a materialului de depozitare, precum si respectarea unei temperaturi apropiate de 0ºC în depozite.

Principalii daunatori sunt:

1. Plosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma Lineatus)

Este o specie monovoltina, ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor  sau impiedica dezvoltarea plantelor.

Metode de combatere:

• Fertilizare echilibrata
• Distrugerea buruienilor
• Tratamente chimice cu Actara 25 WG, Faster 10 CE, Decis Meg EW 50, Pyrinex Quick, Kaiso Sorbie.

2.  Plosnita umbeliferelor (Coreus marginatus) 

Este o specie polifaga si poate ataca si floarea soarelui, tutun sau cartof. Poate ataca toate organele plantei. In caz de atac sever, produce sistavirea semitnelor, uscarea frunzelor si impiedica dezvoltarea plantei.

Metode de combatere:

• Distrugerea buruienilor.
• Tratamente chimice cu Actara 25 WG, Faster 10 CE, Decis Meg EW 50, Pyrinex Quick, Kaiso Sorbie.

3. Limaxul cenușiu (Agriolimax agreste)

Crează în rădăcini prin roadere caverne adânci în care ulterior se instalează bacterii și ciuperci care deteriorează complet aceste rădăcini. Este un melc fără cochilie lung de 5 – 10 cm care prin deplasare pe sol lasă o impresionantă dâră de mucilagiu incolor, lucios.

Metode de combatere:

• Tratamente chimice cu Optimol (15 kg / ha aplicate pe sol primăvara) sau Agrosa.