Simptome

Incepand din luna mai si pana la sfarsitul verii, atacul se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete aproximativ circulare la inceput verzi-galbui, apoi rosii-caramizii. Tesutul din dreptul petelor se ingroasa, devine casant si putin bombat spre fata inferioara a limbului si convex spre partea superioara.  Pe fata inferioara a frunzei , in dreptul petelor, se pot observa  puncte mici care reprezinta picnidiile agentului patogen. Picnosporii eliminati de picnidii ,de obicei pe timp umed, apar ca un strat de gelatina de culoare alba. In cazul unui atac puternic,frunzele pot fi  acoperite complet cu pete rosii, tesutul din dreptul petelor se rupe, iar frunzele se usuca si cad timpuriu.

Agentul patogen

In timpul vegetatiei ,agentul patogen Polystigma rubrum produce un numar insemnat de generatii  de picnidii cu picnospori.Atacul se transmite prin resturile ramase pe sol.

Prevenire si combatere

• se recomanda executarea corecta a lucrarilor agrotehnice;
• adunarea si arderea frunzelor cazute toamna,pentru a impiedica raspandirea atacului in anul urmator;
• Se vor extinde in cultura soiurile rezistente la aceasta boala;
• produsele pesticide folosite in cazul moniliozei sunt eficiente si in cazul acestei boli;
• tratamentele chimice aplicate la avertizare:  Bravo (1.5 l/ha), Delan 700 WDG (0.05%), Folpan 80 WDG (2 kg/ha), Topsin 70 WDG (0.7 kg/ha), Zeama bordeleza (0.5%).

Simptome

Atacul acestei boli se manifesta in special pe frunze , mai rar pe ramuri si fructe.

Pe funzele atacate apar pete circulare, albicioase-roz sau galbui la inceput, apoi brune-caramizii, bine delimitate.  Dupa scurt timp dupa aparitia petelor, in centrul fiecareia apar puncete mici, negre, crustoase, iesite in relief- fructificatiile ciupercii. La atcuri puternice frunzele se rasucesc, se brunifica si pot cadea prematur chiar din luna iulie.

Sunt atacate mai tarziu ramurile tinere, petele sunt asemanatoare cu cele care apar  pe frunze, fiind insotite de leziuni alungite.  Portiunea de ramura situata deasupra atacului se usuca.

Pe fructe atacul este favorizat de ploi, pe aceste formandu-se pete mici, brune, cufundate, iar cand petele sunt grupate pulpa se poate crapa.  Fructele tinere, atacate timpuriu,  se deformeaza.

Agentul patogen Fabraea maculata

Ciuperca se transmite de la un an la altul, iar primele infectii sunt produse de conidiile care se formeaza pe organele atacate, precum si de ascosporii diferentiati in apotecii.  Boala este favorizata de primaverile si verile ploioase, cand poate avea loc o desfrunzire prematura a frunzelor. Pe langa gutui ciuperca mai poate ataca si parul, in cazuri rare marul.

Prevenire si combatere

• adunarea si distrugerea prin ardere a frunzelor cazute sau ingroparea lor prin aratura adanca;
• sunt eficiente si in cazul acestei boli masurile de combatere a rapanului la mar si par;
• in perioada de vegetatie se recomanda tratamente chimice cu Topsin 70 WDG (0.1%), Zeama bordeleza (0.5%).

Simptome

In conditii de ploi abundente se manifesta si pe fructe, dar de regula boala  apare pe frunze.

Spre sfrasitul primaverii primele simptome ale bolii apra pe frunze sub forma unor pete brune, circulare sau neregulate. Cand tesutul atacat se usuca, petele devin cenusii-albicioase, inconjurate pe margine de o bordura bruna. Pe ambele fete ale frunzei, in centrul petelor se pot observa puncte mici negre- picnidiile ciupercii. La unele soiuri tesutul viu din jurul petei se coloreaza in rosu-violaceu, iar pete asemanatoare pot aparea si pe petiolul fructelor.

In cazuri rare, cand fructele sunt atacate de aceasta boala, ele prezinta  pete superficiale, cenusii-negricioase, asemanatoare cu cele de pe frunze, dar mai mari.

Agentul patogen Mycosphaerella sentina

Ciuperca se transmite de la un an la altul prin loculi si poate rezista peste iarna. Aparitia si evolutia bolii depinde de ploile de primavara si vara. In anii ploiosi provoaca o cadere prematura a frunzelor.

Soiuri de par sensibile: Oliver de Serres, Williams, Untoasa Diel.

Prevenire si combatere

• se recomanda araturi adanci in livezi, toamna;
• strangerea si arderea frunzelor de pe sol, mai ales in pepiniere;
• ciuperca nu ridica problem in livezile unde se efectueaza frecvent tratamente impotriva moniliozei si rapanului;
• tratamente chimice in vegetatie cu: Topsin, Antracol 70 WP, Score 250 EC , Polyram DF.

Simptome

Poate ataca frunzele in toate stadiile de dezvoltare, prin aparitia unor pete circulare, pe ambele fete ale limbului, in special pe partea inferioara, verzi-negricioase(olivacee), cu aspect catifelat, care devin brune. Pe frunzele moarte petele devin negricioase.

Atacul la par, pe lastari este mai frecvent, spre deosebire de mar. Apar pete mici, asemanatoare cu cele de pe frunze; in dreptul petelor scoarta se ridica sub forma unor vezicule, care in partea superioara crapa, scoarta se exfoliaza, iar partea superioara a lastarului se usuca.

Florile sunt rar atacate, petele asemanatoare cu cele de pe  frunze pot sa apara si pe caliciu si peduncul.

Aceasta boala ataca fructele in toate  fazele de dezvoltare; pe acestea se deosebesc pete mici, maslinii- negricioase, cu aspect catifelat, care mai tarziu devin brune- ruginii. La fructele mature, tesuturile din dreptul petelor se intaresc, crapa si in unele cazuri fructele au o forma deformata.

Agentul patogen  Venturia pirina

Ciuperca se transmite de la un an la altul si se raspandeste in timpul perioadei de  vegetatie prin conidii. La noi in tara soiurile de par s-au comportat diferit la aceasta boala, astfel:

Soiuri foarte sensibile: Pastravioare, Untoasa Liegel, Untoasa Diel.

Soiuri cu sensibilitate mijlocie: Cure, Decana de iarna, Untoasa Bosc, Buna Luiza de Avranches.

Soiuri foarte putin sensibile:  Untoasa Hardy, Olivier de Serres, Decana Comisiei, Contesa de Paris.

Prevenire si combatere

• in zonele favorabile atacului (umede si racoroase) se recomanda folosirea soiurilor rezistente la infiintarea plantatiilor;
• adunarea si arderea resturilor vegetale;
• tratamente chimice in vegetatie cu: Champ 77 WG, Antracol 70 WP, Score 250 EC, Polyram DF .

Simptome

Boala afecteaza frunzele si fructele si mai putin florile si ramurile tinere.

Pe frunzele tinere apar primele simptome, prin aparitia unor pete aproximativ circulare, cenusii frecvent pe partea inferioara a frunzelor. Punctul central al petelor este de culoare mai inchisa, treptat petele capata o culoare verde-maslinie sau bruna-negricioasa cu un contur difuz. Frunzele atacate timpuriu au tesutul sfasaiat. Pe masura ce boala evolueaza frunzele se usuca, partial sau total si cad timpuriu, inaintea celor sanatoase.

Fructele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare. Pe acestea apar pete circulare, brune-negricioase, iar pe  fructele tinere (in crestere) petele pot ajunge la dimensiuni mari, iar acestea nu se mai dezvolta uniform; deformarea este mai accentuata cu cat atacul a fost mai timpuriu. La unele soiuri sensibile, pe fructele in crestere atcaul poate produce craparea aestora. Pe fructele mature, petele sunt mai mici, aproximativ circulare, negricioase, uneori cu mariginile roasiatice, iar in unele situatii simptome asemanatoare pot aparea si pe fructele cu aspect sanatos, in timpul depozitatrii.

Pe flori, atacul este mai rar si se manifesta  pe sepalele acestora, prin aparitia unor pete mici, cenusii cu aspect catifelat, asemanatoare celor de pe frunze. Cand atacul trece de pe sepale si pe ovare sau pe fructele abia formate, se produce ,in anumite cazuri, o cadere masiva a florilor sau a fructelor.

Pe lastarii tineri apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze, iar pe ramurile mature apar pustule proeminente, rotunde sau oval alungite, care la inceput sunt acoperite de epiderma, ulterior aeasta se rup eliberand o pulbere de pluta.

Agentul patogen Venturia inaequalis

Ciuperca se transmite de la un an la altul, iar vremea rece si umeda  este favorabila dezvoltarii si diseminarii conidiilor. Se transmite sub 3 forme: locului cu asce si ascospori, miceliu de rezistenta din ramurile anuale atacate- care vor genera conidii primare, conidii de vara la insertia mugurilor.

Soiuri imune: Prima, Priscila, Florina, Pionier, Voina.

Soiuri cu rezistenta mare: Romus 1, Romus 2, Romus 3, Reinette Ananas, Generos, Reinette de Canada.

Soiuri cu rezistenta mijlocie: Frumos de Voinesti, Ancuta, Aromat de vara, Radaseni, Granny Smith.

Soiuri sensibile: Jonathan, Jonagold, Delicios de Voinesti, London Pepping.

Soiuri foarte sensibile: Golden delicious, Golden spur, Mutsu, Red delicious, Cretesc de Vrancea, Starkrimson.

Prevenire si combatere

– la infiintarea plantatiilor se vor folosi soiuri care s-au dovedit a fi rezistente;

– sunt foarte indicate araturile adanci;

– adunarea si arderea resturilor vegetale;

– executarea la avertizare a tratamentelor fitosanitare;

– sunt recomandate in timpul vegetatie urmatoarele tratamente cu: Antracol 70 WP (0.2-0.3%), Bravo (2.5 l/ha), Champ 77 WG (0.2%), Chorus (0.3 kg/ha), Delan 700 WDG (0.05%),  Flint Plus (0.125%), Folicur Solo (0.75 l/ha), Folpan 80 WDG (0.15%), Funguran OH 50 WP (0.2%), Kocide 2000 (0.25%), Merpan 80 WDG (0.15%), Orius 25 EW (0.05%), Polyram DF (0.25%), Score 250 EC (0.225 l/ha), Shavit F 72 (0.2%), Topsin (1 kg/ha), Zeama bordeleza (0.5%).