Caracterizare morfologica

Este un arbust care poate atinge 6 m inaltime, uneori arbore mic, cu portul compact, foarte ramificat, lujerii 4- muchiati, frunzele persistente, eliptic- ovale, cu marginea intreaga, pe fata verzi- inchis, iar pe dos palid verzi, foarte scurt petiolate, cu florile albe- verzui in inflorescente mici, unisexuat- monoice, alcatuite dintr-o floare femela si cateva flori masculte, apar mai ales la exemplarele bine luminate.

Fructele sunt capsule globuloase, de culoare rosie, cu 3 valve continand 6 seminte negre, ovale, lucioase.

Particularitati biologice si ecologice

Are foarte multe varietati, mai frecvente fiind:

-argentea (cu frunzele panasate cu alb);

-aureovariegata (frunzele panasate cu galben);

-marginata (cu frunzele avand marginea galbena);

-arborescens (cu talie variabila pana la 8 m inaltime), care are la randul ei  cateva forme si cultivaruri:

• f. angustifolia;
• f. grandifolia;
• f. rotundifolia.

Specia Buxus sempervirens are un temperament de umbra dar suporta bine si lumina directa. Infloreste si fructifica la noi foarte rar si numai in plina lumina. Vegeteaza in bune conditii pe terenuri calcaroase, fertile, cu suficienta umiditate in sol. Nu suporta excesul apei in sol. Este o specie rezistenta la geruri, seceta, fum si praf.

La geruri sub -30 grade Celsius are insa de suferit.

Inmultirea

Se inmulteste prin seminte, marcotaj, butasire, altoire.

Inmultirea prin seminte este mai putin utilizata, deoarece in conditiile din tara noastra specia B. sempervirens infloreste si fructifica rar. Se aseamana imediat dupa recoltare (vara) iar germinarea are loc pana in toamna.

Marcotajul se aplica primavara, prin musuroire. Butasirea se face tot primavara, in rasadnite reci, cel mai potriviti fiind butasii cu calcai.

Altoirea se executa in placaj, pe puieti inradacinati in ghivece sau pe puieti la masa de lucru, dupa care se planteaza in ghivece.

Folosirea

Aceasta specie este una dintre cele mai intrebuintate in parcuri si gradini, pentru garduri vii, borduri etc. Suporta bine tunderea, poate fi modelata in diferite forme geometrice (arta topiarilor).