Canepa face parte  din grupa plantelor textile de mare valoare pentru uzul uman si cel industrial. Din tulpinile de canepa se obtin fibrele (26-32%), care se utilizeaza in industria textila pentru diverse tesaturi, folosite la: confectionarea hainelor; fibre si impletituri de toate tipurile; panze grosiere pentru incaltaminte, panze marinaresti; ata si sfoara de foarte multe tipuri; materiale de pescuit.

Uleiul de canepa (cca 35-37%) este semnificativ si se poate folosi in alimentatia omului. Lemnul de canepa poate fi folosit drept combustibil solid. Are o valoare calorica aproape egala cu a motorinei. Puzderia ramasa dupa extragerea fibrei reprezinta 60% din masa tulpinii. Canepa provine din Asia Centrala si de Rasarit (zona muntilor Tian San). Azi, pe glob se cultiva cca 100000 ha, din care cea mai mare suprafata se gaseste in China. Suprafete semnificative cultivate cu canepa se afla si in Franta, Italia, Austria, Ucraina. In Romania, suprafata cultivata cu canepa, in ultimii ani, este sub 1000 ha, desi cererea de fibre de canepa pe piata europeana si mondiala este in crestere si la preturi bune.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1. Mozaicul cânepei – Cannabis mosaic virus

Simptome:

• În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor.
• Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor şi pe margini.
• Prin unirea petelor se obţin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde.
• Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescenţele se veştejesc şi se curbează.
• Plantele atacate au înălţime redusă, iar fibrele din tulpini, ca şi producţia de seminţe, sunt de slabă calitate şi de cantitate mică.
• Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin seminţele plantelor mozaicate.

Masuri de prevenire si combatere:

• recoltarea de seminţe din loturi unde plantele mozaicate au fost distruse încă de la primele simptome.
• combaterea insectelor reduce răspândirea virusului
• măsurile de igienă culturală
• fertilizarea raţională
• executarea corectă a lucrărilor de întreţinere
• Insecta Diphorodon cannabis împreună cu Thrips tabaci, Myzus persice şi Trialeurodes vaporariorum (fluturaşul alb) transmit virusurile cânepii, dar şi virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveţi şi alune de pământ.

MICOZE:

1. Mana – Pseudoperonospora cannabina

Simptome:

• Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe faţa inferioară a limbului se observă o eflorescenţă cenuşie-violacee.
• Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate şi se usucă.
• Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistenţă, iar în cursul vegetaţiei răspândirea ciupercii se face prin intermediul sporilor duşi de vânt şi de apa de ploaie .

Masuri de prevenire si combatere:

• Măsurile de igienă culturală
• strângerea şi arderea resturilor plantelor atacate
• arături adânci
• cânepa va fi introdusă în asolament aşa încât să nu revină pe aceeaşi tarla decât după 3-4 ani

2. Putregaiul alb al cânepii – Sclerotinia sclerotiorum

Simptome:

• Boala afectează rădăcinile, tulpinile şi seminţele, fiind favorizată de cantitatea mare de precipitaţii din toamnă, deşi pot fi atacate şi plantele abia răsărite.
• Primele simptome se observă pe tulpina tânără, unde apar pete galben-brune ce pot înconjura tulpina şi în acest caz tânăra plantulă putrezită cade şi piere.
• De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de curenţii de aer, ce antrenează fragmente miceliene de la
  plantele infectate bazal.
• Din cercul de plante gazdă fac parte toate legumele rădăcinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care după infecţiile din câmp boala continuă în silozuri putrezind materialul depozitat.
• Sunt atacate de asemenea şi o mulţime de plante floricole.

Masuri de prevenire si combatere:

• Ciuperca are un cerc larg de plante pe care atacă, aşa încât un teren în care sunt scleroţi, va trebui cultivat cel puţin 4-5 ani cu cereale păioase, apoi cu plante prăşitoare.
• În vegetaţie se poate aplica produsele: Fungicid Topsin 70 WDG-1 kg/ha, Fungicid Rovral 500 -1 kg/ha, Fungicid Mirage 45 EC-1 l/ha.

3. Pătarea albă a frunzelor de cânepă – Septoria cannabis

Simptome:

• Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează pete mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune.
• În centrul petelor de 0,5-3 mm, ţesuturile devin albicioase sau galben-deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menţine o zonă de culoare închisă portocalie-roşiatică.
• Prin desprinderea ţesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă.

Masuri de prevenire si combatere:

• măsurile de igienă culturală
• respectarea unui asolament în care cânepa să revină după 3-4 ani.

4. Botrytis infestans  – Putregaiul cenuşiu

Simptome:

• Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei, începând de la o distanţă de 40-50 cm de la sol, manifestându-se prin pete alungite de 30-160 mm şi chiar de 300 mm, care înconjoară tulpina şi ramurile.
• Dacă umiditatea se menţine, pe pete, îndeosebi la limita dintre ţesutul sănătos şi cel atacat, apare un mucegai cenuşiu, format din conidioforii şi conidiile ciupercii.
• Cu timpul ţesuturile afectate se albesc, crapă şi se exfoliază.
• Plantele puternic atacate se recunosc uşor deoarece au vârful ofilit, boala fiind prezentă mai frecvent pe plantele mascule.

Masuri de prevenire si combatere:

• strângerea şi arderea resturilor plantelor atacate
• arături adânci
• cânepa va fi introdusă în asolament aşa încât să nu revină pe aceeaşi tarla decât după 3-4 ani

5. Orobanche ramosa L. – Lupoaia

Simptome:

• Plantele de cânepă, parazitate de lupoaie, rămân mai mici, nu înfloresc sau înfloresc târziu.
• Producţia de fibre sămânţă a acestor plante este mai scăzută.
• În jurul tulpinilor de cânepă, de pe rădăcini, se ridică numeroase plante de lupoaie, de 10-40 cm înălţime, de
  culoare galbenă, cu nuanţe liliachii sau albăstrui.

Masuri de prevenire si combatere:

• măsurile de igienă culturală
• respectarea unui asolament în care cânepa să revină după 3-4 ani.

Principalii daunatori sunt:

1. Puricele cănepei – Psylliodes attenuata

Puricele cânepei prezintă o generaţie pe an şi iernează ca adult. Este atacată cu precădere cânepa, dar se hrăneşte şi pe hamei ca şi pe alte plante dintre canabinacee şi urticacee. Adulţii hibernanţi rod frunzele de cânepă, distrugând una din epiderme şi parenchimul şi lăsând una din epiderme neatinsă. Cele mai mari pagube sunt produse în primăverile secetoase şi călduroase în perioada răsăririi plantelor. Urmare a atacului, plantele se usucă. Noii adulţi se hrănesc cu frunzele sau chiar cu inflorescenţele de cânepă sau hamei. Hrănirea larvelor pe rădăcinile plantelor de cânepă nu produce pagube semnificative.

Metode de combatere:

• Insecticid Nuprid AL 600FS (6l/tona de samanta)
  

2. Molia cănepei – Grapholitha delineana

În condiţiile ţării noastre molia cânepei are 2-3 generaţii pe an.  Larvele moliei atacă cu precădere cânepa, dar se întâlneşte şi pe hamei. Datorită atacului dăunătorului are loc îngroşarea, deformarea, apariţia de gale pe tulpinile de cânepă, iar în porţiunile vătămate se observă galerii de diferite lungimi. Se constată, de asemenea, perforarea seminţelor şi consumarea conţinutului lor. La plantele atacate, fibra este deteriorată sau complet compromisă.

Metode de combatere:

• Tratamente chimice cu :  Insecticid Actara 25WG (70-100 gr/10000mp), Insecticid Decis EW50 (0,15 l/300-400 L apa/10000 mp), Insecticid Fastac 10EC (0,075 l/10000 mp), Insecticid Karate Zeon 50CS (0,15 l/10000 mp), Insecticid Mospilan 20SG (250 gr/1000 L apa/10000 mp).

Importanta

Canepa face parte  din grupa plantelor textile de mare valoare pentru uzul uman si cel industrial. Din tulpinile de canepa se obtin fibrele (26-32%), care se utilizeaza in industria textila pentru diverse tesaturi, folosite la: confectionarea hainelor; fibre si impletituri de toate tipurile; panze grosiere pentru incaltaminte, panze marinaresti; ata si sfoara de foarte multe tipuri; materiale de pescuit.

Uleiul de canepa (cca 35-37%) este semnificativ si se poate folosi in alimentatia omului. Lemnul de canepa poate fi folosit drept combustibil solid. Are o valoare calorica aproape egala cu a motorinei. Puzderia ramasa dupa extragerea fibrei reprezinta 60% din masa tulpinii.

Origine si raspandire

Canepa provine din Asia Centrala si de Rasarit (zona muntilor Tian San). Azi, pe glob se cultiva cca 100000 ha, din care cea mai mare suprafata se gaseste in China. Suprafete semnificative cultivate cu canepa se afla si in Franta, Italia, Austria, Ucraina. In Romania, suprafata cultivata cu canepa, in ultimii ani, este sub 1000 ha, desi cererea de fibre de canepa pe piata europeana si mondiala este in crestere si la preturi bune.

Sistematica

Canepa face parte din familia Cannabaceae, alaturi de hamei. In cadrul familiei, canepa se gaseste in genul Cannabis care are doua specii:

• Cannabis sativa L.
• Canabis indica (Law.)

Canabis sativa L. are doua subspecii: C.s. ssp culta (Serebr.)- canepa cultivata si C. ssp. spontanea (Serebr.)- canepa salbatica.

Cannabis sativa ssp. spontanea are tulpina scunda- 0,5-1,5 m, foarte ramificata de la primul nod.

Particularitati morfologice

Canepa este o planta anuala, cu perioada de vegetatie de 120-150 de zile in culturile pentru samanta si 110-125 de zile in culturile pentru fibre (recoltate la maturitate tehnica).

Radacina este pivotanta, ramificata, slab dezvoltata in comparatie cu partea aeriana. Ea patrunde in sol pana la adancimea de 40-200 cm si se dezvolta lateral in jurul plantei, pe o raza de 70-80 cm. Radacina rprezinta cca 10% din totalul masei vegetale a plantei de canepa. La plantele femele, radacina este mai bine dezvoltata decat la plantele mascule.

Tulpina este ierboasa la inceputul vegetatiei, de culoare verde, acoperita cu perisori protectori aspri; la maturitate, se lemnifica si ajunge la inaltimi de 1-7 m (in functie de provenienta, zona de cultura si conditiile pedoclimatice ale anului). Tulpina are 5-25 internoduri (in functie de provenienta), cu diametrul la baza de 0,5-6 cm. Este neramificata  in culturile pentru fibre si slab ramificata in culturile pentru samanta (depinzand de forma de cultura, soi si spatiul de nutritie).

Din punct de vedere chimic, la fel ca la in, fibrele de canepa sunt formate din celuloza (cca 85-90%), lignina si pectina, care sunt elementele de legare a fibrelor elementare in fibre tehnice si a acestora de lemnul din tulpina. Lignina si pectina se descompun in procesul de topire; fibrele tehnice si chiar cele elementare sunt puse in libertate prin topire prelungita.

Frunzele au un numar duferit de foliole. Cele bazale sunt simple si asezat opus. Frunzele sunt acoperite cu perisori protectori si secretori, acestia din urma gasindu-se in numar mare pe frunzele din inflorescenta femela.

Florile: din punct de vedere al asezarii sexelor, canepa poate fi: unisexuat dioica si monoica. Inflorescenta mascula este o cima bipara, iar cea femela, un spic aparent. Florile mascule sunt formate din cinci sepale, cinci stamine cu filamente lungi si antere mari, pline cu polen. Florile femele sunt formate dintr-un perigon protejat de doua bractee pubescente glandulos, sub care se formeaza un gineceu cu ovar uniovular, unicarpelar, cu stigmat lung si pufos, de culoare alb-cenusie.

Fructul este o nucula rotunda, de culoare cenusiu-verzuie, mozaicata. Masa a 1000 boabe variaza, in functie de provenienta canepei, intre 16 si 25 g.  Pericarpul nucular se fisureaza usor in procesul de treierat sau la conditionare, ceea ce determina reducerea germinatiei.

Cerintele privitoare la clima si sol

Canepa este o planta a zonelor cu clima calda si umeda. In ceea ce priveste factorii climatici, canepa are cerinte asemanatoare cu porumbul. Ea da rezultate bune in zonele racoroase si umede, unde poate ocupa suprafete intinse alaturi de: cartof, inul pentru fuior, sfecla pentru zahar si ovaz.

Cerintele privitoare la temperatura

Semintele germineaza la minim 2-3ºC, temperatura optima fiind de 8ºC. Intre faza dicotiledonala si cea de 3-4 frunze, canepa este sensibila la temperaturi sub -2ºC. Incepand cu faza de 6 perechi de frunze pana la butonizare, temperatura optima pentru canepa este de 15-18ºC. Butonizarea si inflorirea se desfasoara i conditii normale la temperatura de 18-20ºC, iar infloritul si maturizarea semintelor se desfasoara bine la temperatura de 20-24ºC.

Cerintele privitoare la lumina

Canepa are cerinte mari in ce priveste lumina. Aceste cerinte si reactia la fotoperioada sunt date de provenienta canepei. In functie de intensitatea, durata luminii si reactia la lumina, canepa are doua grupe distincte:

• canepa de zi lunga, formata in climatul nordic, care, adusa in conditiile din Romania, are cresteri vegetative limitate, ramane la inaltime de 1-1,5 m si da productii mici de tulpini;
• canepa de zi scurta, formata in climatul sudic, care cultivata spre nord, are tendinta de a creste la 3-4 m, formand tulpini subtiri, lungi si bogate in fibra.

Cerintele privitoare la umiditate

Canepa are cerinte mai reduse in ce prinveste umiditatea in primele 30 de zile de vegetatie si mai ridicate in urmatoarele 40-50 de zile, cand plantele ajung in faza de butonizare-inflorit. In aceasta perioada, canepa consuma 2/3 din cantitatea de apa necesara pe intreaga perioada de vegetatie. Seceta in perioada de imbobocire-inflorit reduce productia si calitatea fibrelor.

Cerintele privitoare la sol

Canepa este o planta pretentioasa fata de sol, din cauza sistemului radicular slab dezvoltat si a perioadei scurte de vegetatie. Cele mai bune soluri pentru cultivarea canepei sunt solurile: mijlocii, afanate, bogate in humus si calciu; cu capacitate buna de retinere a apei; cu pH-ul de 6,8-7,5. Canepa da rezultate bune pe soluri de tip cernoziom, brun roscate, aluvionare, daca lucrarile solului sunt uniforme sub aspectul fertilitatii.

Tehnologia culturii pentru fibre

Amplasarea canepii: Este bine sa fie amplasata in asolamente de scurta durata in care ea contribuie la imbunatatirea insusirilor solurilor si a poentialului productiv al acestora.

Rotatia: Canepa suporta monocultura timp de 2-4 ani, in conditiile in care: solul este fertilizat ana de an cu ingrasaminte organice fermentate si minerale; nu se semnaleaza atacuri de daunatori (molie, pureci, omida capsulelor).

Samanta si semanatul: samanta trebuie sa provina din recolta anului anterior, din culturi certificate. Perioada de semanat este atunci cand, la adancimea de 5-7 cm in sol, se realizeaza 7-8ºC si vremea are tendinte de incalzire.

Lucrari de ingrijire

In cultura canepei pentru fibre si mixte se fac putine lucrari de ingrijire:

• tavalugirea, imediat dupa semanat, daca solul are umiditate putina;
• plivirea buruienilor aparute in primele faze de vegetatie (vetre de rapita si mustar);
• combaterea daunatorilor-purecii canepei(Psylliodes attenuata).

Recoltarea

Canepa pentru fibre se recolteaza la maturitate tehnica, cand plantele mascule isi scutura ultimele pale de polen, iar tulpinile au culoare galben-verzuie si frunzele cazute pe sol. Recoltarea se face prin taiere, atat a plantelor mascule ajunse la maturitate, cat si a plantelor femele aflate in vegetatie.

Productiile de tulpini sunt in medie de 5-6 t/ha, dar pot ajunge pana la 10-12 t/ha tulpini uscate.

Cantitatea de fibre realizata pe un hectar dupa prelucrarea tulpinilor reprezinta 16-30% din productia de tulpini.