Genul Ribes cuprinde peste 150 de specii arbustive, cu potential biologic ridicat, capabile sa dea productii insemnate. Coacazele reprezinta o importanta sursa de elemente nutritive (zaharuri, acizi organici, sodiu, potasiu, calciu, fier, fibre alimentare si vitaminele A, D, C, B6 si B12), motiv pentru care suprafetele cultivate cu aceste specii sunt in continua crestere. Cele mai valoroase specii ale genului Ribes sunt Ribes nigrum (coacazul negru), Ribes rubrum (coacazul rosu) si Ribes niveum (Coacazul alb), arbusti fructiferi cu crestere sub forma de tufa, cu potential biologic ridicat. Cresterea lor este erecta, cu 15 – 25 tulpini de varste diferite, care pot ajunge pana la 1 – 1.5 m. Sistemul radicular este puternic ramificat, lung de 15 – 50 cm. Tulpinile cresc viguros in primii ani apoi intensitatea cresterii se reduce. Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem. Fructul este o baca care poate atinge marimea de 2 cm. Infloreste in aprilie – mai iar fructele se maturizeaza in luna iulie. Polenizarea este entomofila (se realizeaza cu ajutorul insectelor).

PRINCIPALELE BOLI ALE COACAZULUI SUNT:

VIROZE:

1.Ingalbenirea coacazului (produsa de Currant yellow virus). Simptomele se manifesta la nivelul frunzelor situate la mijlocul ramurilor, care in urma atacului se ingalbenesc si se usuca. In cazul unui atac sever, nervurile frunzelor se ingalbenesc. Virusul se transmite prin altoire, butasire si marcotaj.

Prevenire si combatere: 

• Se recomanda utilizarea de material saditor, liber de viroze;
• Uneltele utilizate pentru altoire, butasire si marcotaj vor fi dezinfectate dupa fiecare operatiune.

MICOZE:

2. Patarea cenusie – (produsa de Mycosphaerella ribis). Simptomele bolii sunt reprezentate de pete mici, circulare, brune, la nivelul frunzelor. Pe masura ce boala evolueaza, petele devin cenusii iar la suprafata lor apar puncte mici, negre. Ciuperca ierneaza pe frunzele de la suprafata solului si se transmite prin spori.

Prevenire si combatere:

• Cultivarea de soiuri rezistente;
• Strangerea si distrugerea prin ardere a resturilor vegetale;
• Executarea de tratamente cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Bumper 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

3. Rugina (produsa de Cronartium ribicola). In cele mai multe cazuri, atacul se manifesta la nivelul frunzelor. Pe partea inferioara, ciuperca formeaza pustule circulare de culoare bruna, iar pe partea superioara a frunzelor apar pete de culoare galbena (decolorare). Frunzele atacate se usuca si cad iar fructele nu se maturizeaza normal.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Falcon 460 EC

4. Antracnoza coacazului (produsa de Pseudopeziza ribes). Aparitia acestei boli este favorizata de umiditatea atmosferica ridicata, fiind cea mai periculoasa boala ce ataca plantatiile de coacaz. Cele mai mari pagube sunt produse la nivelul frunzelor, insa ciuperca ataca si lastari, fructe sau pedunculul florilor. Organele atacate prezinta pete mici, circulare sau neregularte, de culoare brun – rosiatica, pe masura evolutiei bolii, in mijlocul petelor apar puncte de culoare brun – ruginie. Frunzele atacate se brunifica, se ingalbenesc si cad prematur, scad capacitatea de fotosinteza iar productiilor sunt diminuate considerabil.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda cutlivarea de soiuri rezistente;
• Igiena culturala este foarte importanta; se vor aduna organele atacate si se vor distruge prin ardere;
• Se vor executa tratamente cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Bumper 250 EC.

5. Fainarea americana (produsa de Sphaerotheca mors-uvae) si Fainarea europeana (produsa de Microsphaera grossulariae). Atacul celor 2 ciuperci este asemanator, se manifesta la nivelul frunzelor, fructelor si a lastarilor tineri, pe suprafata carora apare o pasla alba. Frunzele atacate nu se mai dezvolta, se usuca si cad. Fructele tinere se zbarcesc si se innegresc, iar fructele mature crapa si putrezesc. Pe lastari apar pete albe, cu aspect prafos, ce se brunifica. In urma atacului, mugurii de rod nu se diferentiaza iar productia este diminuata.

Prevenire si combatere:

• Se vor cultiva soiuri rezistente;
• Taierea si distrugerea prin ardere a lastarilor atacati;
• Executarea de tratamente chimice cu: Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Folicur Solo 250 EW, Fungicid Falcon 460 EC.

PRINCIPALII DAUNATORI AI COACAZULUI SUNT:

1. Paduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Irneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Prevenire si combatere: 

• Se va folosi material plantator saditor;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

2.Gargarita mugurilor – Sciaphobus squalidus

Daunatorul prezinta o generatie la 2 ani. Ierneaza in stadiul de adult, in sol. Adultii isi incep activitatea primavara, cand temperaturile trec de 10ºC, urca in coroana pomilor si se hraneste cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocand pagube insemnate. Larvele acestei specii nu sunt daunatoare, intrucat se hranesc in sol, cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda mobilizarea solului din plantatie, in toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 ECetc.

3. Viespea galbena a frunzelor de coacaz – Nematus ribesii

Daunatorul prezinta doua generatii pe an. Ierneaza in stratul superficial al solului, intr-un cocon. Larvele primeii generatii se hranesc cu frunze, distrugand limbul foliar al acestora. Atacul se localizeaza in general pe frunzele de la baza arbustilor.

Prevenire si combatere;

• Se recomanda saparea solului, toamna, pentru distrugerea formelor hibernante;
• Se vor executa tratamente cu: Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Affirm, Insecticid Laser 240 SC.

4.Cotarul agrisului – Abraxas grossulariata

Daunatorul dezvolta o generatie pe an. Ierneaza in stadiul de larva in cuiburi, onfectionate din frunze si fire de matase. Isi incep activitatea primavara si se hranesc cu mugurii si frunzele in curs de formare. In caz de atac puternic, larvele pot defolia complet tufele de coaca; pierderea frunzelor scade intensitatea procesului de fotosinteza si indirect afecteaza productia.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda strangerea frunzelor, toamna si distrugerea lor prin ardere;
• La avertizare se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Laser 240 SC.

5. Tantarul frunzelor – Dasineura tetensi

Daunatorul prezinta trei generatii pe an. Ierneaza in stratul superficial al solului, intr-un cocon matasos. Se hraneste cu frunzele tinere din varful lastarilor, care in urma atacului se deformeaza si se brunifica. Cele mai mari pagube produse de acest daunator se inregistreaza in pepiniere si in plantatiile tinere.

Prevenire si combatere:

• Se vor executa tratamente cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Movento 100 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC etc.

6. Sfredelitorul tulpinilor –  Synanthedon tipuliformis

Daunatorul prezinta o generatie pe an. Ierneaza ca larva ini galeriile facute de obicei la baza lastarilor. In intervalul aprilie – mai, larvele se tranforma in crisalide, urmand ca primii adulti sa apara in luna mai, la scuturarea petalelor. Se imperecheaza si depun ouale in perioada dezvoltarii fructelor. Larvele apar la inceputul coacerii fructelor, patrund in lastari pe la baza mugurilor si consuma maduva acestora. Lastarii si tulpinile atacate se usuca. In cazul unui atac puternic, intreaga tufa se poate usca. Larvele coboara la baza lastarilor pentru iernare, toamna, in momentul caderii frunzelor.

Prevenire si combatere:

• Pentru diminuarea rezervei biologice a daunatorului, se vor strange si se vor distruge prin ardere lastarii atacati;
• Combaterea daunatorului este considerata dificila. Se vor aplica insecticide specifice in timpul repausului vegetativ, astfel incat scoarta arbustilor sa fie „spalata”. Exemplu: Insecticid Confidor Oil SC 004.

7. Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

8. Acarienii – pot fi combatuti cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

Importanta

Coacazul negru este o specie cu fructificare precoce, incepand din anul al3-lea dupa plantare, cu productii crescande pana in anii 6-7. Fructele de coacaz negru sunt foarte bogate in vitamina C, acizi organici, antociani, saruri minerale cu rol in fortificarea organismului uman si ameliorarea starii de sanatate. Pe langa fructe, consumate in forma prelucrata, congelata sau deshidratata(ceaiuri), se mai pot valorifica frunzele si mai ales mugurii care sunt bogati in uleiuri volatile esentiale cu proprietati antibactericide, cicatrizante etc.

Coacazele rosii si albe se valorifica in cea mai mare parte sub forma prelucrata, dar si in stare proaspata. Au un continut mediu in vitamina C si alte vitamine (PP,B1, B2, B6), saruri minerale, acizi organici, pectina etc.

Cerintele fata de factorii de mediu

Cerintele fata de sol. Pentru cultura coacazului negru cele mai favorabile sunt solurile fertile, bogate in materie organica, usoare, bine drenate: aluvionare, argilo-nisipoase si chiar argiloase daca au un drenaj bun al apei. Coacazul are cerinte ridicate pentru elementele nutritive din sol:azot, fosfor, potasiu si calciu. Pentru coacazul rosu si alb cele mai propice sun solurile luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, profunde. Reactia solului de la acida pana la alcalina (pH-5,0-8,5).

Cerintele fata de temperatura. Este o specie de climat umed si racoros, reuseste bine in zonele colinare, deluroase si premontane cu temperaturii medii anuale de 8,0-8,5ºCsi cu peste 600 mm precipitatii anual, dar distribuite proportional cu deficitul pluviometric lunar. Zonele cele mai propice sun cele cu altitudini de peste 500 m, respectiv, zonele de deal si submontane. Rezista bine la ger, pana la -28ºC  -32ºC, dar in unii ani este afectat de brume si ingheturi tarzii. Florile deschise rezista pana la -3ºC si -5ºC. Temperaturile de 18-22ºC din perioada infloririi favorizeaza legarea fructelor, iar cele ridicate, de peste 25ºC insotite si de seceta atmosferica induce fenomenul de  „meiere”, adica o slaba legare a fructelor si scaderea drastica a productiei.

Coacazul rosu este mai adaptat la conditii de temperaturi mai ridicate, avand o plasticitate ecologica mai mare, putandu-se cultiva in regiunea de campie pana in zona dealurilor inalte. de asemenea este rezistent la ger.

Cerintele fata de lumina. Coacazul negru are cerinte moderate fata de factorul de lumina. Creste si fructifica si in conditii de lumina mai redusa , suportand astfel bine semiumbra, ceea ce permite cultivarea lui in plantatii intercalate cu pomi fructiferi, insa , productiile cele mai si fructele de calitate superioara se obtin in plantatiile cu expunere buna la lumina. Coacazul rosu si alb au cerinte mai mari fata de lumina , comparativ cu cacazul negru.

Cerintele fata de apa. Coacazul negru are cerinte mari la umiditatea din sol si aer. In perioadele secetoase sufera prin uscarea frunzelor, apoi a lastarilor si, in final, a intregii tufe. Zonele cele mai indicate sunt cele cu precipitatii anuale de 700-800 mm, uniform distribuite in perioada de vegetatie. Coacazul rosu si alb are cerinte realativ moderate fata de apa, fiind mai rezistent la seceta comparativ cu coacazul negru.

Coacazul este format din soiuri autohtone si straine. Cocazul, cu deosebire cel negru, este avizat la polenizarea incrucisata, fapt pentru care se recomanda asocierea a cel putin doua soiuri. Principalele soiuri de coacaz negru cultivate in tara noastra sunt: Amurg, Perla neagra. Record 35, Poli 51, Ronix, Abanos, Deea, Tsema; cele de coacaz rosu: Rosu timpuriu, Jonkheer van Tets, Abundent,, iar cele de coacaz alb: Margaritar si Blanka.

Tehnologii de infiintare si intretinere pana la intrarea pe rod

Pregatirea terenului consta in eliberarea de cultura premergatoare sau de resturi vegetale, nivelarea terenului si aratura adanca (35-40 cm).

Densitati. Distantele de plantare difera in functie de sistemul de masini pentru lucrarile de intretinere a solului, combaterea bolilor si daunatorilor si a recoltarii fructelor astfel:

a) Plantatii clasice:2,5-3m x 1-1,2m, cu un numar de 2770-4000 de plante/ha, cu recoltarea manuala si /sau prin scuturarea fructelor pe prelate colectoare, in care se adopta forma de conducere a plantelor, tufa libera.

b) Plantatii intensive:4mx 0,5-0,7m, cu 3125-5000 plante/ha pentru recoltarea mecanizata cu combina, in care plantele formeaza un grad fructifer, constand din tufe fromate din tulpini tinere 1-3 ani.

c) Plantatii intercalate cu pomi:ex. in cazul culturii nucului asociat cu coacazul negru:9 m distanta intre randuri si 8 m intre pomi pe rand, intre 2 pomi pe rand se planteaza 3 tufe de coacaz negru la distantele: 1,7x 0,8×0,8×1,7 m. Tufele de coacaz  folosesc foarte bine spatiul pe rand cel putin 3-4 ani, suportand in continuare semiumbra.. Intre randuri se planteaza cate 2-3 randuri de coacaz la 1,0m intre plante pe rand.

Sisteme de sustinere. Pentru plantele conduse sub forma de trunchi cu coroana (coacazul rosu si alb), precum si la cele sub forma de cordoane fructifere se foloseste sustinerea pe spalieri cu doua sau trei sarme.

Sisteme de irigare. Irigarea prin aspersiune, desi are un consum de apa mare, da cele mai bune rezultate comparativ cu irigarea localizata prin picurare.

Particularitati de plantare. Lucrarea se efectueaza toamna, la finele lunii octombrie-prima decada a lunii noiembrie. Chiar daca s-a efectuat fertilizarea de baza, este indicat ca la fiecare groapa de plantare sa se distribuie cate 8-10 kg de mranita. Butasii se planteaza astfel incat in groapa de plantare sa intre radacinile si 4-6 cm din tulpina. Solul se taseaza bine in jurul plantei, iar in final se toarna cate 5-6l apa pentru a se realiza un contact cat mai bun al radacinilor cu solul.

Tehnica formarii tufelor

Imediat dupa plantare se procedeaza la scurtarea tulpinii la 10-15 cm de la sol, astfel ca din mugurii ramasi pe portiunile taiate sa porneasca cat mai multi lastari.

In primavara celui de-al 2-lea an, din totalul tulpinilor crescute in primul sezon de vegetatie se aleg 3-6 tulpini care se scurteaza la o lungime de 35-40 cm, iar restul tulpinilor se indeparteaza de la punctul de insertie. In primavara celui de-al 3-lea an pe langa cele 6 tulpini lasate in anul anterior, pe care deja s-au format ramuri laterale, se aleg 4-5 lastari crescuti din zona coletului, restul indepartandu-se. Totodata se intervine asupra tulpinilor crescute  anterior prin scurtarea varfurilor feicarei ramificatii cu circa 1/5 din lungimea lor, adica 15-20 cm.

Tehnologii de intretinere a plantatiilor dupa intrarea pe rod

Solul se mentine curat de buruieni de-a lungul randului prin prasile si mulcire, iar intre randuri, se practica inierbarea naturala sau artificiala. Iarba dintre randuri se coseste de 3-4 ori pe sezon, iar fanul rezultat se foloseste ca mulci de-a lungul randurilor.

Dupa anul 4 la coacazul negru se efectueaza taieri de fructificare care constau in eliminarea cresterilor mici, slabe, debile si inlocuirea lor cu tulpini de un an pornite de la baza tulpinii ce trebuie inlocuita. Se elimina toate ramurile rupte, bolnave si cele batrane de 4 ani, precum si cele care indesesc centrul tufei si care impiedica efectuarea lucrarilor de intretinere a plantatiei. La coacazul rosu si alb care rodesc pe ramuri scurte, buchete, aglomerari de muguri, productia de fructe se deplaseaza catre periferia tufei, de aceea tulpinile principale dupa 6-7 ani se deganisesc, ele trebuind sa fie taiate si inlocuite cu lastari noi crescuti  de la baza tufei.