Provine din patrunjelul salbatic ce creste in zona Marii Mediterane. Cunoscut de greci si romani inca de la inceputul erei noastre, patrunjelul a fost folosit ca planta alimentara si farmaceutica. La noi in tara se cultiva pe suprafete mici.

Se cultiva pentru frunzele sale care folosesc la aromatizarea diferitelor mancaruri. Frunzele contin 200 mg% vitamina C, la care se adauga continutul de vitamina A, vitamina B si cantitati mici de acid folic, apiol, uleiuri eterice etc. Este eficient in tratarea asteniei, infectiilor, hipertensiunii, anorexiei, astmului bronsic, amenoreei, tulburarilor de circulatie sanguina.

Principalele boli sunt:

1. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel – Septoria petroselini

Simptome:

• Pe frunze apar pete circulare sau colţuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenuşii, înconjurate de o dungă brună.
• Petele se întind, se unesc şi apoi devin albicioase cu puncte mici negre în zona centrală.
• Frunzele atacate se usucă în 1-2 săptămâni.
• Ciuperca se dezvoltă în condiţii optime la temperaturi de peste 22ºC şi umiditate atmosferică ridicată.
• Transmiterea de la plantă la plantă se face prin spori, iar de la un an la altul prin sporii prinşi de sămânţă şi prin fructificaţiile ciupercii din resturile vegetale.

Masuri de prevenire si combatere:

• igienă culturală
• arătura adâncă pentru îngroparea resturilor vegetale
• rotaţia culturilor
• semănarea de sămânţă sănătoasă

Origine si raspandire

Provine din patrunjelul salbatic ce creste in zona Marii Mediterane. Cunoscut de greci si romani inca de la inceputul erei noastre, patrunjelul a fost folosit ca planta alimentara si farmaceutica. La noi in tara se cultiva pe suprafete mici.

Importanta culturii

– Se cultiva pentru frunzele sale care folosesc la aromatizarea diferitelor mancaruri;

– Frunzele contin 200 mg% vitamina C, la care se adauga continutul de vitamina A, vitamina B si cantitati mici de acid folic, apiol, uleiuri eterice etc.;

– Este eficient in tratarea asteniei, infectiilor, hipertensiunii, anorexiei, astmului bronsic, amenoreei, tulburarilor de circulatie sanguina.

Sfaturi pentru cultivare si ingrijire

Temperatura minima de germinare este de 2 – 4°C, iar cea optima este de 20°C. Plantele tinere suporta temperaturi de -8°C – 9°C, iar cele mature de -18°C pana la -30°C, de aceea pot ierna in camp. Temperaturile scazute (4-5°C) in perioada semanatului prelungesc foarte mult perioada de rasarire si in aceasta situatie pericolul imburuienarii culturilor creste. Temperaturile excesive din timpul verii asociate cu seceta intensifica aroma radacinilor si a frunzelor ca urmare a concentrarii uleiurilor eterice dar determina scaderea productiilor.

Cerintele patrunjelului fata de apa sunt moderate. In perioada de germinare si in faza de ingrosare a radacinii patrunjelul manifesta cerinte mai mari fata de apa. Excesul de umiditate este daunator ducand la o rasarire neuniforma, o dezvoltare slaba, cresterea sensibilitatii plantelor fata de boli, putrezirea radacinilor, scaderea productiilor si o pastrare necorespunzatoare.

Fata de lumina pretentiile patrunjelului sunt ridicate, nu suporta umbrirea de aceea da rezultate bune pe terenuri insorite necesitand efectuarea lucrarii de rarit la timp, precum si plivitul buruienilor. Insuficienta luminii determina diminuarea productiei si deprecierea calitativa a radacinilor si frunzelor care sunt mai putin aromate.

Patrunjelul prefera solurile cu o textura mijlocie sau usoare, bogate in substante nutritive, cu un pH neutru, curate de buruieni.

Tehnologia culturii patrunjelului de frunze in camp se aseamana cu cea a patrunjelului pentru radacina. Spre deosebire de acesta, la fertilizarea de baza se administreaza 40 – 50 t/ha gunoi de grajd. Se iriga numai pe rigole.

Recoltarea se efectueaza prin taierea rozetei de frunze, de 2-3 ori in timpul perioadei de vegetatie (fara a vatama mugurele terminal) pe suprafete mici, prin detasarea frunzelor in mod esalonat, pe masura ce acestea ajung la marimea naturala. Frunzele se recolteaza numai pe timp uscat.

 Productia este de 8 – 10 t/ha.

Cultura fortata si protejata 

Pentru obtinerea frunzelor in extrasezon, se pot efectua culturi in sere, solarii si rasadnite, fie prin semanat direct, folosind samanta din soiuri specializate, fie prin fortarea radacinilor.

Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectie, verificarea instalatiilor, etanseizare, afanarea si maruntirea solului.

Infiintarea si ingrijirea culturilor

Cultura  prin semanat se infiinteaza in perioada 15 iulie – 10 august. La culturile pure, se seamana in randuri, la distanta de 15 – 20 cm, folosind o cantitate de samanta de 2 – 3 g/m², respectiv 20 – 30 kg/ha.

Cultura se ingrijeste prin: udarea semanaturii in vederea rasaririi si mentinerea umiditatii solului prin udari repetate la intervale scurte de timp; acoperirea semanaturii cu hartie sau folie de polietilena si eventual, umbrirea pentru mentinerea umiditatii in stratul superficial pana la rasarirea plantelor; raritul plantelor pe rand la circa 5 cm distanta, pentru asigurarea uniformitatii cresterii; afanarea superficiala a solului printre randurile de plante; 3 – 4 fertilizari faziale cu azotat de amoniu si sulfat de potasiu.

Cultura prin radacini se infiinteaza folosind atat radacini fara aspect comercial (ramificate, mici), cat si radacinile normale, produse special pentru fortare. Se recomanda radacinile cu diametrul de 6 – 8 mm si cu o lungime de 15 – 20 cm, care, dupa recoltarea din camp si sortare, se fasoneaza, iar daca este cazul se trateaza contra bolilor si daunatorilor.

Epoca optima de plantat pentru fortarea radacinilor este sfarsitul lui septembrie si luna octombrie.

Radacinile se planteaza in randuri distantate la 15 – 20 cm si la 5 – 6 cm intre ele pe rand, direct in solul serei, solarului, rasadnitei, sau intr-un substrat cu textura usoara, bogat in materie organica, cu grosimea de 18 – 20 cm, ingropandu-se pana la nivelul superior al coletului. Cantitatea de material necesar este de circa 5 -6 kg radacini/m².

Culturile se ingrijesc prin aceleasi lucrari ca si cele infiintate prin semanat. La aplicarea unor eventuale tratamente fitosanitare, se va avea in vedere faptul ca patrunjelul de frunze se consuma proaspat si frunzele trebuie sa fie lipsite de reziduuri de pesticide.

Dirijarea factorilor de mediu. Deoarece cultura fortata si protejata a patrunjelului pentru frunze se desfasoara in perioada anului cu radiatie naturala mai redusa, se vor lua toate masurile pentru asigurarea unei cantitati mai mari de lumina la nivelul plantelor. Temperatura se va mentine intre 10 si 15°C, stiind ca, un nivel mai scazut produce prelungirea duratei de crestere a frunzelor, iar daca se depasesc 20°C, se vor obtine frunze de calitate inferioara, alungite si slab rezistente la manevrare. Aprovizionarea solului cu apa este foarte importanta, mai ales la culturile infiintate prin semanat, la care trebuie mentinuta o umiditate ridicata si constanta in stratul superficial al solului pana ce plantele se inradacineaza corespunzator. Se considera optima, o aprovizionare cu apa la nivelul de 75 – 80% din capacitatea solului si o umiditate relativa a aerului de 80 – 85%, necesara prevenirii deshidratarii frunzelor si atacului de fainare.

Recoltarea se face prin taierea frunzelor mari, din exteriorul rozetei, lasand intacte frunzele mici din centrul rozetei. La culturile semanate, recoltarea incepe la jumatatea lunii octombrie sau inceputul lunii noiembrie si se poate repeta de 3 ori pana la sfarsitul lunii decembrie si de 5 – 6 ori cand cultura se prelungeste pana in luna martie. La culturile infiintate cu radacini, prima recoltare are loc dupa circa 30 – 45 de zile si se poate repeta de cateva ori pana in februarie.

Frunzele se valorifica sub forma de legaturi sau snopi si trebuie sa fie expediate imediat la piata, deoarece sunt foarte perisabile si nu isi mentin calitatea decat cel mult 24 de ore.

Productia obtinuta este de circa 20 snopi la m² (1,5 – 2 t/ha). In general, la cultura infiintata la radacini, productia este mai ridicata decat la cea infiintata prin semanat.