Descriere. Adultul are aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor de Noctuidae (reniformă, orbiculară şi cuneiformă), mai deschise şi încercuite cu negru. Câmpul aripilor este străbătut de linii fine, brune, transversale, în zig-zag. Aripile posterioare sunt albe-sidefii la masculi şi cenuşii la femele. Nervurile şi marginile aripii sunt mai închise. Anvergura aripilor este de 35 – 45 mm.

Oul este sferic, uşor turtit în regiunea micropilului, cu diametrul de 0,4 – 0, 5 mm; chorionul este brăzdat de aproximativ 40 de creste, dispuse sub formă de raze. Culoarea este albă-sidefie la depunere şi rozgălbuie spre sfârşitul incubaţiei. Larva matură este de culoare cenuşie-verzuie, spre deosebire de prima vârstă, când are culoarea gălbuie. Capul este brun şi prevăzut cu 2 macule în formă de semilună. Pe partea dorsală a corpului prezintă 3 dungi brune, dintre care cea mediană este mai lată. Pe fiecare segment abdominal se găsesc 3 – 4 negi mici (sclerite) de culoare cenuşie-închisă. Lungimea corpului variază între 45 – 50 mm . Pupa este brună-roşcată, prevăzută apical, pe abdomen, cu 2 spini; lungimea corpului este de 18 – 20 mm.

Biologie si ecologie. Iernează ca larvă în ultimele vârste în sol şi are două generaţii pe an. Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni. Fluturii apar la începutul lunii mai, când temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 – 16°C. Zborul fluturilor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie. Copulaţia are loc imediat după apariţie iar ponta începe la 2 – 3 zile. Ouăle sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, patlagină şi mai
rar pe frunzele plantelor cultivate: sfeclă, porumb.

O femelă depune 500 – 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei pe care s-au dezvoltat larvele. Perioada de incubaţie durează 4 – 5 zile. În primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. După a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului. Dezvoltarea larvară durează 30 – 35 zile, ajungând la maturitate la începutul lunii iulie când se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care vor da naştere la generaţia a doua. Larvele acestei generaţii se dezvoltă până în octombrie, când intră în diapauză hiemală.

Ouăle de Scotia segetum sunt parazitate de viespea Trichogramma enanescens, iar larvele şi pupele sunt distruse de numeroşii duşmani naturali, dintre care 24 specii de himenoptere, 13 de diptere, 2 de nematozi şi 16 specii prădătoare. Mai frecvente sunt speciile parazite Apantheles congestus, Meteorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Histor sp.

Plante atacate si mod de daunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 80 specii de plante. Cele mai mari pagube se înregistrează la culturile de cereale: porumb, grâu, orz etc., la sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, rapiţă de toamnă, castraveţi, ceapă, varză etc. Produce pagube în pepinierele pomicole şi viticole. Larvele rod boabele în germinaţie, retează plantele de la colet, rod frunzele de la exterior spre interior. Atacă şi părţile subterane ale plantelor, făcând galerii superficiale şi neregulate. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă.

Masuri de prevenire si combatere.

• arături adânci de toamnă pentru distrugerea larvelor hibernante etc.;
• distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazdă intermediare;

Descriere. Este un dăunător polifag şi se întâlneşte în toate zonele ţării. Adultul este un fluture cu aripile anterioare brun-cenuşii, cu nuanţe aurii şi prezintă un desen de forma literei gamma. Larva are culoarea verde cu dungi gălbui. Insecta are două generaţii anuale. Prima generaţie se dezvoltă în perioada mai-iulie, iar cea de a doua în august-octombrie, larvele din această generaţie fiind hibernante.

Plante atacete si mod de daunare. Este atacată o gamă largă de plante, printre care, de preferinţă, leguminoasele (mazărea, soia, lucerna etc.). Omizile rod frunzele parţial sau în întregime, dar pot ataca şi bobocii florali, cauzând uneori mari pagube.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticid Actara, insecticid Karate Zeon

Mamestra brassicae – Buha verzei

Buha verzei este raspandita in toate tarile europene, in Asia etc. In tara noastra se intalneste aproape in toate regiunile. In unii ani produce pagube mari, mai ales la varza de toamna.

Biologie si ecologie. Are doua generatii pe an. Ierneaza in stadiul de pupa, in sol la adancimea de 5-10 cm. Adultii apar la sfarsitul lunii mai, sau in iunie si, au un zbor crepuscular si nocturn. In timpul zilei acestia se ascund pe sub frunze, bulgari de pamant etc. Dupa cateva zile de hranire cu nectarul florilor, pentru maturizarea sexuala, au loc imperecherea si ponta. Ouale sunt depuse pe grupe, frecvent in grupe de 10-40, pe partea interioara a frunzelor de brassicacee. Polificitatea acestei specii este destul de mare, o femela putand depune pana la 1500 oua, in medie 600 – 800 oua. Incubatia dureaza 12 – 14 zile. Larvele aparute stau la inceput grupate, si se hranesc cu frunze, mai ales noaptea. Perioada larvara dureaza 21 – 30 zile, timp in care larvele parcurg cinci varste. Dupa ce ajung la maturitate, larvele se retrag in sol, unde impupeaza. Adultii apar in luna iulie si vor da nastere unei a doua generatii de larve, care se dezvolta pe varza tarzie, sau alte brassicacee, pana in luna septembrie.

Buha verzei are numerosi dusmani naturali, cum ar fi hymenopterele: Trichogramma evanescens la oua,  Meteorus rubens, Microplitis mediator la larve si Coccygominus instigator si Ephialtes comopunctor, la pupe.

Plante atacate si mod de daunare. Buha verzei este o specie polifaga. Pe langa speciile brassicacee (legumele din grupa verzei, rapita, mustar etc.), ataca frecvent si culturile de sfecla, mazare, tutun, plante medicinale (matraguna) precum si unele specii ornamentale (dalii, crizanteme, etc.). La aparitie larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, apoi perforeaza limbul, sub forma de orificii neregulate. Cele mai mari pagube produc larvele din ultimele varste, care rod galerii in capatana de varza. In aceste galerii se aduna resturi de hrana, excremente, pe care se localizeaza diferite bacterii si ciuperci, provocand putrezirea capatanilor de varza, sau a inflorescentelor de conopida.

Masuri de prevenire si combatere. Masuri preventive: executarea araturii de toamna pentru scoaterea la suprafata solului a pupelor, distrugerea buruienilor brassicacee, precum si a samulastrei de rapita. La semnalarea atacului se vor aplica tratamente chimice cu produse insecticide omologate, precum Decis Mega -0.04%, Fastac 10 CE -0.02%, Karate Zeon – 0.3 l/ha, Mospilan 20 SG-0.05%.

La solutiile de tratament se utilizeaza adeziv.