Descriere. Specia este frecvent întâlnită în toate zonele de cultură a tutunului, dar mai ales în sudul şi vestul ţării, atât în câmp, cât şi în seră şi răsadniţă, fiind considerată ca unul dintre cei mai periculoşi dăunători. Adultul are corpul de culoare galbenă-cenuşie sau galbenă deschis. Ambele perechi de aripi sunt prevăzute cu numeroşi peri. Lungimea corpului este de 0,8-1,1 mm. Larva are corpul de culoare galbenă-palid, cu capul şi toracele mai închise, având lungimea de cca. 1 mm. Tripsul traieşte şi se înmulţeşte atât în câmp, cât şi în seră şi răsadniţă. Se înmulţeşte
atât pe cale sexuată, cât şi partenogenetică.

Biologie si ecologie. Tripsul tutunului iernează în toate stadiile de dezvoltare, mai frecvent însă ca adult, pe sub diferite resturi vegetale sau în stratul superior al solului. În câmp, adulţii apar în mod obişnuit în cursul lunii aprilie, se împerechează, apoi femelele depun ouă pe frunzele diferitelor specii de solanacee spontane, iar în prima decadă a lunii mai pe răsadurile de tutun.

Larvele apărute trec de pe plantele gazdă spontane pe tutun, unde se localizează pe
partea inferioară a frunzelor sau la baza butonilor florali. Larvele mature coboară în sol, la 3-5 cm adâncime, unde se transformă în nimfe, din care apar noii adulţi, care însă de astă dată depun ouăle pe tutun. Dezvoltarea unei
generaţii necesită 18-20 zile, astfel că în ţara noastră, în condiţii de câmp se pot dezvolta 3-6 generaţii pe an.
Pe timp secetos şi cald, tripşii se înmulţesc în masă, dimpotrivă vremea ploioasă le este potrivnică, apa spălându-i de pe frunze, de unde cad pe sol şi pier.

Planta atacate si mod de daunare. Deşi tripsul tutunului este o specie polifagă, atacând numeroase plante cultivate şi sălbatice, pagubele cele mai mari le produce însă la tutun. Atacul începe în răsadniţe şi se continuă în câmp. Adulţii şi larvele infestează frunzele, lăstarii şi florile şi sug seva din ţesuturi. Este de menţionat că iniţial, respectiv în lunile mai-iunie, sunt atacate frunzele de la bază, urmează prin iulie-august cele de la mijloc şi în sfârşit în august- septembrie cele de la vârf. În urma atacului se formează pete galbene-cenuşii sau castanii închis, mai frecvent de-a luingul nervurii frunzelor.

Frunzele atacate îşi pierd elasticitatea, culoarea şi aroma. Sunt preferate frunzele cu epiderma subţire şi cu un număr redus de peri epidermici, adică frunzele soiurilor superioare. Cu timpul, organele atacate se usucă. La atacuri puternice, plantele tinere se pot usca în masă, iar plantele mai dezvoltate se debilitează şi dau recolte scăzute şi de calitate inferioară. Pagube mai mari se înregistrează în perioadele secetoase.
În afară de pagubele directe produse, tripşii sunt transmiţători ai diferiţilor virusuri care produc boli grave (viroze) la diferite plante şi, în deosebi, la tutun.

Masuri de prevenire si combatere.

• tratamente chimice cu:  Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Nuprid 200 SC, Insecticid Mospilan.

Prezinta o singura generatie pe an. Poate ierna in sol, in stadiul de adult, sau in bobocii si mugurii florali, in stadiul de larva. Este un daunator fitofag, poseda aparat pentru intepat si supt si se hraneste cu sucul celular, polenul si nectarul plantelor ornamentale, dar poate fi intalnit si pe tomate, ardei, castraveti cultivate in mediile protejate. Pe organele atacate se pot remarca nuante argintii, ca urmare a deformarii tesuturilor.

Combatere:

• Executarea de tratamente cu produse chimice precum: Mospilan 20 SG (0.06%), Actara 25 WG (0.02%), Confidor Energy (0.08%), Fastac 10 EC (0.02%) etc.

2.Tripsul graului – Haplothrips tritici

Daunator cu o singura generatie anuala, ierneaza in stadiul de larva de varsta a doua, pe paie, in interiorul paielor, la suprafata solului sau la adancimea de incorporare a miristii si se hraneste cu sucul celular al spicelor, inaintea iesirii acestora din burduf. Adultii apar in luna mai, in perioada inspicarii si pot fi gasiti la baza ultimelor 2 frunze ale plantelor de grau. Consecinta atacului este sterilitatea partiala sau totala a spicelor. Pierderile provocate de atacul tripsului graului pot ajunge la 10 – 20%.

Combatere: 

• Aratura efectuata vara, imediat dupa recoltare, poate distruge pana la 70 – 80% din formele hibernante;
• Utilizarea de soiuri timpurii, care inspica mai devreme, determina un grad de atac mai redus;
• Chimic, Tripsul graului, poate fi combatut cu: Actara 25 WG (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha); Decis Mega (0.15 l/ha), Faster 10 EC (0.15 l/ha), Fury 10 EC (0.10 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 l/ha) etc.

3.Tripsul orzului – Limothrips denticornis

Ierneaza in resturile vegetale ramase in urma recoltarii. Prima generatie se dezvolta toamna, pe frunzele cerealelor, iar cea de-a doua generatie, primavara, in spicele cerealelor, pe care le depreciaza, provocand atrofieri partiale, terminale sau bazale. Aparitia de macule albe, cu nuante rosiatice, sunt simptome ce tradeaza prezenta daunatorului.

Combatere:

• Aratura adanca, de toamna, diminueaza rezerva biologica a daunatorului cu pana la 90%;
• Produsele chimice omologate pentru combaterea acestui daunator sunt:  Actara 25 WG (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Faster 10 EC (0.15 l/ha), Fury 10 EC (0.10 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 l/ha) etc.

4. Tripsul ovazului – Stenothrips graminum

In functie de conditiile climatice, daunatorul poate prezenta o generatie pe an, sau o generatie la 2 ani. Ierneaza in stadiul de adult, in sol, la adancimi de 30 – 50 cm. Larvele consuma sucul celular din organele florale sau boabele in faza de lapte – ceara. Organele atacate (frunze, tije, paie etc.) prezinta pete decolorate, putand ajunge chiar la ofilire.

Combatere: 

• Se vor executa tratamente chimice cu: Actara 25 WG (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Faster 10 EC (0.15 l/ha), Fury 10 EC (0.10 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 l/ha) etc.

5.Tripsul plantelor de sera – Heliothrips Haemorrhoidalis

Este un daunator caracteristic spatiilor protejate. Ierneaza in stadiul de ou. Se hraneste cu sucul celular al plantelor de azalee, ficus, trandafir, garoafe, crizanteme. Atacul daunatorului poate produce deformarea florilor, uneori necrozarea partiala sau totala a organelor. Plantele atacate nu se mai dezvolta, iar fructificarea este redusa.

Combatere:

• Impotriva daunatorului se pot executa tratamente chimice cu: Mospilan 20 SG (0.06%), Actara 25 WG (0.02%), Confidor Energy (0.08%), Fastac 10 EC (0.02%) etc.

6.Tripsul secarei – Haplothrips aculeatus

Daunatorul prezinta o singura generatie pe an, ierneaza in stadiul de adult, in resturile vegetale ale plantelor atacate si se hraneste cu florile si boabele aflate in faza de lapte – ceara a numeroase specii cultivate si spontane (secara, grau, ovaz, papura, porumb etc.). Adultii si larvele populeaza teaca ultimei frunze, unde depun oua si consuma organele spicului.

Combatere:

• Larvele hibernante pot fi distruse in proportie de 90% prin executarea unei araturi adanci;
• Produsele chimice omologate impotriva daunatorului sunt: Actara 25 WG (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Faster 10 EC (0.15 l/ha), Fury 10 EC (0.10 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 l/ha)/

Tripsul plantelor de sera – 

Daunator originar din America tropicala, de unde s-a raspandit pe toate continentele. In tara noastra se dezvolta numai in conditii de sera.

Descriere:

Adultul este lung de 1.2 – 1.5 mm, brun negricios.
Larva este brun galbuie, lunga de 1 mm.

Biologie si ecologie:

Ierneaza in stadiul de ou. In conditii naturale se dezvolta numai in zonele foarte calde, la noi in tara fiind un daunator caracteristic spatiilor protejate. Femelele depun in limbul foliar oua, a caror incubatie dureaza 5 – 6 zile. Tinerele larve se hranesc prin inteparea epidermei frunzelor.

Plante atacate si mod de daunare:

In zonele foare calde, unde se poate dezvolta in spatii deschise ataca citricele, avocado, mango, vita de vie, marul, parul, spanacul si unele plante ornamentale. In spatii protejate se hraneste cu sucul celular al plantelor de azalee, ficus, trandafir, garoafe, crizanteme etc.  Atacul florilor produce deformarea acestora, putand uneori sa produca necrozarea totala sau partiala a organelor. Plantele atacate nu se mai dezvolta si fructificarea este redusa.

Combatere:

Combaterea chimica se poate face cu: Mospilan 20 SG (0.06%), Actara (0.02%), Confidor Energy (0.08%), Fastac 10 EC (0.02%), etc.

Tripsul ovazului – 

Daunatorul este putin cunoscut in Asia si America de Nord, intalnindu-se mai mult in Europa. In tara noastra a fost semnalat din Dobrogea pana in Carpati.

Descriere:

Femela lungimea de 0.9 – 1.1 mm si culoarea galben – cenusiu sau cafenie.
Masculul este putin mai mic, avand o lungime de 0.8 – 0.9 mm.

Biologie si ecologie:

Prezinta o generatie pe an, sau o generatie la 2 ani, in functie de conditiile climatice. Ierneaza in sol, la 30 – 50 cm adancime, in stadiul de adult. Dupa aparitie, timp de 7 – 12 zile, are loc copulatia si ponta. Ouale depuse in spic (circa 115) eclozeaza dupa aproximativ 7 zile, iar larvele nou-nascute consuma organele florale sau boabele in faza de lapte – ceara, aproximativ 2 saptamani.

Plante atacate si mod de daunare:

Se hraneste cu graminee spontane sau cultivate. Absorb sucul cellular, determinand aparitia de pete decolorate pe frunze, teci, tije si paie, putand produce chiar ofilirea acestora.

Combatere:

Se vor executa tratamente chimice cu diferite produse omologate, cum ar fi: Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.

Tripsul orzului – 

Este un daunator raspandit in toata Europa, Africa si America de Nord.

Descriere:

Adultul are o lungime de 1.3 – 1.6 cm si o culoare ce poate varia de la galben la brun – inchis.

Biologie si ecologie:

Prezinta 2 generatii pe an; prima generatie de dezvolta pe tecile frunzelor de cereal, toamna, iar cea de-a doua generatie, se dezvolta in spicele cerealelor, primavara. Ierneaza in resturile vegetale, ramase in urma recoltarii.

Plante atacate si mod de daunare:

Ataca diferite specii de graminee cultivate si spontane. Depreciaza spicele, provocand atrofieri partiale, terminale sau bazale cat si atrofieri totale, dar pot deprecia si tulpinile, care, in urma atacului se rasucesc in regiunea superioara a ultimului internod si la teaca spicului. Simptomele caracteristice atacului acestui daunator se manifesta prin aparitia de macule albe, cu nuante rosiatice.

Combatere:

• Aratura adanca, de toamna, asigura distrugerea a 90% din larve.
• Se pot executa tratamente chimice cu diverse produse omologate impotriva acestui daunator, precum: Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.

Tripsul secarei – 

Daunatorul este raspandit in toata Romania, din zonele de stepa pana in zonele montane. Se intalneste frecvent pe cereale, preponderent in culturile de secara.

Descriere:

Corpul este oval, de culoare neagra, lung de 2 mm, femelele fiind mai mari decat masculii.
Oul este ovoid, translucid.
Larvele sunt rosii – portocalii, lungi de 1.8 mm.
Pupa are o lungime de 1.7 mm si culaorea rosu – portocaliu.

Biologie si ecologie:

Prezinta o generatie pe an. Ierneaza ca adult in resturile vegetale ale plantelor atacate. Adultii si larvele populeaza teaca ultimei frunze, unde depun oua si consuma organele spicului (florile si boabele aflate in faza de lapte – ceara). Dezvoltarea unei generatii dureaza 50 – 56 de zile.

Plante atacate si mod de daunare:

Ataca numeroase specii cultivate sau spontane ( secara, grau, porumb, ovaz, papura etc.), de la care consuma florile si boabele aflate in faza de lapte – ceara.

Combatere:

Aratura adanca (20 – 25 cm) distruge aproximativ 90% din larvele hibernante.

Impotriva daunatorului se pot executa tratamente cu diverse produse precum: Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha).

]]> ../../../../informatii-despre-tripsul-secarei-scapa-de-haplothrips-aculeatus/feed/index.bin 0 ../../../../informatii-despre-tripsul-californian-scapa-de-frankliniella-occidentalis/index.html ../../../../informatii-despre-tripsul-californian-scapa-de-frankliniella-occidentalis/index.html#respond Thu, 03 Nov 2016 11:37:25 +0000 http://www.petala.ro/?p=6869 Tripsul californian – Frankliniella occidentalis

Daunatorul este originar din America de Nord, unde ataca plante cultivate in camp precum: piersic, prun, cais, bumbac, sfecla, fasole, tomate, garoafe, trandafiri etc. In Romania se dezvolta cu precadere in sere, insa in ultimii ani a fost semnalat si in camp.

Descriere:

Femela prezinta corp de culoare variabila, de la galben deschis pana la brun inchis, lung de 1.2 – 1.9 mm.

Masculul are culoarea galben – deschis si o lungime de 0.9 mm.

Larva este alba in momentul ecloziunii, iar pe masura ce se dezvolta devine galbena.

Biologie si ecologie:

Prezinta o singura generatie pe an. Ierneaza in stadiul de adult in sol, sau ini stadiul de larva in bobocii si mugurii florali. Perioada de incubatie este influentata de temperatura si dureaza intre 3 si 14 zile. Dupa ecloziune larvele strabat epiderma tesutului vegetal si ies la suprafata unde se hranesc o perioada de 6 – 19 zile, cu suc celular, polen sau nectar.

Plante atacate si mod de daunare:

Larvele si femelele adulte sunt fitofage. Inteapa si sug sucul celular, polenul sau nectarul plantelor ornamentale, pe care se pot remarca nuante argintii, ca urmare a deformarii tesuturilor atacate. Daunatorul poate provoca daune semnificative culturilor de tomate, ardei, castraveti din sera, dar pot ataca si specii floricole. Bobocii florali nu se mai deschid daca atacul are loc inaintea infloririi. Atacul tripsilor se poate confunda cu atacul acarienilor.

Combatere:

Substantele chimice omologate in vederea combaterii Tripsului californian sunt:  Mospilan 20 SG (0.06%), Actara (0.02%), Confidor Energy (0.08%), Fastac 10 EC (0.02%), etc.

Tripsul graului – 

Daunator raspandit in toata Europa, Asia si Africa, se intalneste in tara noastra, predominant, in zona submontana.

Descriere:

Adultul este cafeniu – negricios sau negru, lung de 1.3 – 1.5 mm. Prezinta cap mai lung decat lat, postlocular cu trei peri lungi, ascutiti si hialini. Antenele si picioarele au aceeasi culoare ca si corpul. Aripile sunt hialine, franjurate, cu o singura nervura.

Oul este oval, alungit, lung de 0.4 mm, alb-galbui imediat dupa depunde, dar pe parcurs devine roz.

Larva este rosie – caramizie, dar capul si ultimul segment antenal sunt negre, este lipsita de aripi iar lungimea sa este de 0.3 pana la 0.5 mm.

Biologie si ecologie:

Prezinta o singura generatie pe an. Ierneaza in stadiul de larva de varsta a doua, pe paie, in interiorul paielor, la suprafata solului sau la adancimea de incorporare a miristii. Adultii apar in cursul lunii mai, in perioada inspicarii si pot fi gasiti la baza ultimelor 2 frunze ale plantelor de grau, care inca nu au inspicat. Patrund in spice in momentul desfacerii burdufului. Ouale sunt depuse la inceputul lunii iunie, intre palei si glume, frecvent la baza bobului. pe un spic pot fi gasite pana la 100 de oua. Incubatia dureaza 6 – 11 zile. Evolutia larvelor dureaza 20 – 34 de zile, timp in care trec prin 2 varste. In faza de coacere in ceara, larvele parasesc spicul, coborand la suprafata solului, iar dupa recoltare se instaleaza pe resturile vegetale din miristi si sol, unde vor si ierna.

Plante atacate si mod de daunare:

Se hranesc cu diferite specii de graminee cultivate sau spontane. Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular al spicelor, inainte iesirii acestora din burduf. Consecinta atacului este atrofierea organelor florale (sterilitatea partiala sau totala a spicului atacat), fenomen ce poarta denumirea de „albeata spicelor”. Boabele puternic atacate pierd continutul de gluten, nu se mai dezvolta si devin sistave. Pierderile provocate de atacul tripsilor pot ajunge la 10 – 20%.

Masuri de prevenire si combatere:

Masurile agrotehnice au o deosebita importanta, astfel ca executarea araturii de vara, imediat dupa recoltare, poate distruge pana la 70 – 80% din rezerva de daunatori; utilizarea soiurilor timpurii, care inspica mai devreme determina un grad mai redus de atac.

In cazul depasirii pragului de daunare, respectiv 8 – 10 adulti pe spic, se recomanda tratamente chimice cu: Actara 25 WG (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.