PRINCIPALELE BOLI ALE PRUNULUI SUNT:

VIROZE:

1. Vărsatul prunelor – Plum pox virus

Această boală este considerată a fi una dintre cele mai păgubitoare boli ale prunului. Atacul se manifestă la nivelul frunzelor și a fructelor. Pe frunzele soiurilor sensibile, apar pete sau inele difuze, de culoare verde – deschis sau verde – măsliniu. În unele cazuri, petele își mențin culoarea verde până toamna târziu, chiar dacă frunzele sunt îngălbenite. În general, atacul nu produce schimbarea formei sau a mărimii frunzelor. Fructele mici, tinere nu prezintă simptome. Mai târziu pe fructe apar pete circulare de culoare gălbuie, în dreptul cărora, țesuturile nu mai cresc, producând adâncituri în pulpa fructelor, însoțite adesea de scurgeri de clei. Fructele se coc forțat, cad din pom și au gust neplăcut, datorită excesului de acizi și a conținutului redus de zahăr. Virusul se transmite prin altoire și prin intermediul afidelor.

Prevenire:

• Folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;
• Distrugerea pomilor cu simptome de atac (în cazul atacurilor de slabă intensitate);
• Aplicarea de tratamente chimice pentru controlul populațiilor de insecte care pot fi vectori virotici.

BACTERIOZE:

2.Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși – Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Fungicid Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

3.Cancerul bacterian –  Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau  Fungicid Bouillie Bordelaise.

MICOZE:

4.Monilioza sau putregaiul fructelor –  Monilinia laxa

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în anii reci și ploioși.

Combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea fructelor atacate;
• Ramurile atacate se vor tăia până la zona sănătoasă, se dezinfecta cu o soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score, 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

5.Hurlupii – Taphrina pruni

Boala se manifestă la nivelul fructelor tinere, care sunt mult mai mari decât cele sănătoase și capătă o nuanță galben – verzuie. În urma atacului, coaja sâmburelui este distrusă iar fructele sunt deformate. La suprafața fructelor atacate, apare un strat fin, albicios – cenușiu care treptat devine brun – violaceu. După aproximativ o lună de la apariție, fructele atacate se zbârcesc și cad.

Combatere:

• Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente;
• Se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Polyram DF, Fungicid Merpan 80 WDG etc. (tratamentele se pot aplica în următoarele perioade (dezmugurit, începutul scuturării petalelor, începutul formării fructelor, începutul căderii frunzelor, dacă permit condițiile de mediu).

6.Mături de vrăjitoare – Taphrina institiae

În coroana pomilor, frecvent, se poate observa la vârf, dezvoltarea unor ramuri lungi, subțiri, moi și fragile, grupate în buchete. Acestea sunt bogate și neregulat ramificate, căpătând aspectul unor mături lungi, de aproximativ 1 m și late de 40 cm, care primăvara înfrunzesc înaintea ramurilor sănătoase, dar niciodată nu fructifică. Frunzele situate pe aceste ramuri, sunt mai mici, ușor bășicate, de culoare cenușiu, treptat, acestea se brunifică și cad de timpuriu. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate.

Combatere: 

• Se recomandă tăierea și distrugerea prin ardere a ramurilor atacate;
• Rănile rezultate în urma tăierii se vor dezinfecta cu sulfat de cupru 1% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant.

7.Făinarea – Podosphaera oxyacanthae ( Podosphaera tridactylla)

Atacul se manifestă la nivelul frunzelor pe care se observă o pâslă albicioasă, fină, cu aspect pulverulent. Frunzele atacate se colorează în galben – brun, apoi se ofilesc și cad. La nivelul lăstarilor verzi, apar pete asemănătoare celor de pe frunze, care capătă aspectul unui manșon pâslos. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin formele de rezistență pe care le formează în interiorul organelor atacate.

Combatere:

• Se poate face prin tratemente chimice cu unul din următoarele produse: Fungicid Kumulus DF, Fungicid Bumper 250 EC.

8.Pătarea roșie a frunzelor de prun – Polystigma rubrum

Începând cu luna mai, pe frunze apar pete circulare, de culoare verde – gălbui, cu diametrul de 5 – 20mm, care treptat devin roșu – cărămiziu. În dreptul petelor, țesutul este casant, îngroșat și bombat spre partea inferioară a limbului. Frunzele pot fi complet acoperite de pete roșii în cazul atacurilor puternice. Petele se închid la culoare, spre sfârșitul verii, iar frunzele cad prematur. Ciuperca iernează pe frunzele atacate.

Combatere:

• Se recomandă executarea arăturilor adânci, de toamnă, pentru îngroparea frunzelor căzute și diminuarea sursei de infecție;
• În plantațiile îngrijite, unde se efectuează tratamente împotriva ciupercii Monilinia laxa, această boală nu creează probleme.
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score, 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

9.Rugina – Tranzschelia pruni – spinosae

Simptomele bolii pot fi întalnite pe partea superioară a frunzelor și sunt reprezentate de pete galbene de 1 – 2 mm, în dreptul cărora poate apărea o pâslă pulverulentă de culoare brună, reprezentată de formele de rezistență ale ciupercii. Frunzele puternic atacate se îngălbenesc și cad. Atacurile repetate conduc la epuizarea vigorii pomilor și la reducerea rezistenței la ger. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în rizomii unor specii din genul Anemone.

• Se recomandă igiena culturală și distrugerea plantelor de Anemone;
• Substanțele chimice recomandate în cazul Moniliozei (prezentate la punctul 4) sunt eficiente și în cazul acestei boli.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI PRUNULUI SUNT:

1.Păduchele cenușiu al prunului – Hyalopterus pruni

Este un dăunător migrator, a cărui gazdă primară este prunul iar gazdele secundare sunt reprezentate de diferite genuri de graminee. Iernează în stadiul de ou, pe ramurile și scoarța prunilor. Adulții și larvele colonizează lăstarii și frunzele, care în urma atacului rămân mici iar frunzele prezintă un aspect clorotic și se înconvoaie. Uneori, dăunătorul atacă pedunculul florilor provocând căderea prematură a acestora.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mavrik 2F, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Pyrinex 25 CS.

2.Păduchele țestos al prunului – Parthenolecanium corni

Dăunătorul prezintă o generație pe an și iernează în stadiul de larvă de vârsta a II-a, în crăpăturile scoarței tulpinilor și a ramurilor, la baza mugurilor sau pe frunzele căzute. Este un dăunător polifag, care atacă peste 80 de specii de arbori, arbuști și plante ierboase, printre care și prunul, la care produce cele mai mari pagube. Femelele și larvele înțeapă și sug seva iar odată cu saliva introduc în plantă enzime care provoacă necrozarea țesuturilor. Frunzele atacate se etiolează și cad prematur. Atacurile puternice, repetate, conduc la debilitarea pomilor, care produc mai puțin și cu timpul se usucă.

Combatere:

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

3.Păduchele sferic al prunului – Sphaerolecanium prunastri

Iernează în stadiul de larvă de vârsta a II-a pe scoarța ramurilor și prezintă o singură generație pe an. Atacă diferite specii de pomi din familia Rosaceae, cu preponderență prunul, la care femelele și larvele înțeapă și sug seva de la nivelul scoarței, provocând debilitarea și uscarea pomilor.

Combatere:

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

4.Viermele prunelor – Cydia funebrana

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

5.Viespea neagră a prunului – Hoplocampa minuta

Iernează în stadiul de larvă,în sol, în coconi de mătase, acoperiți de particule e pământ, la 2 – 10 cm adâncime și prezintă o singură generație pe an. Apariția adulților se eșalonează de la îmbobocirea prunilor până la căderea petalelor. Pe măsură ce prunii înfloresc, femelele depun ouăle în interiorul florilor. După eclozare, larvele pătrund în interiorul fructelor tinere și se hrănesc cu pulpa acestora. La sfârșitul dezvoltării, larvele părăsesc fructele și se retrag în sol pentru hibernare. Fructele atacate nu se mai dezvoltă și cad.

Combatere:

• Se recomandă săparea solului din jurul pomilor, pentru scoaterea la suprafață a coconilor, în vederea expunerii temperaturilor nefavorabile;
• La scuturarea a 90% din flori se recomandă aplicarea unui tratament cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

6.Viespea semințelor de prun – Eurytoma schreinerii

Prezintă o singură generație pe an. Iernează în stadiul de larvă, în sâmburii fructelor căzute pe sol, sau în cele rămase în pomi. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai, au un zbor greoi, deplansându-se pe distanțe mici. La 4 – 10 zile, de la apariție, are loc depunerea ouălor, a căror incubație durează 15 – 30 de zile. Larvele se hrănesc cu sămânța din interiorul endocarpului. Fructele de prun atacate se dezvoltă mai slab, au o culoare puțin mai închisă iar în perioada maturizării încep să cadă.

Combatere: 

• Pentru suprafețele mici: se strâng și se distrug fructele atacate;
• Executarea arăturii între rânduri și săparea pe rând a intervalului dintre pomi, reduc rezerva biologică de dăunători;
• Produse omologate pentru combaterea chimică: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW , Insecticid Fastac Active  , Insecticid Faster 10 CE , Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Laser 240 SC.

7.Viermele merelor – Cydia pomonella

Dăunătorul dezvoltă 1 – 3 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței, pe sub frunzele căzute. Larvele sapă galerii în pulpa fructelor și în zona centrală, unde se găsesc semințele, provocând căderea fructelor. În aceste galerii se instalează diverse microorganisme (ciuperci, bacterii) care determină putrezirea acestora. Pagubele se ridică uneori până la 60 – 80%.

Combatere:

• În timpul iernii și primăvara devreme, se vor răzui mușchii, lichenii și scoarța groasă de pe  trunchiurile și ramurile copacilor, se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Se vor așeza brâie capcană pentru capturarea larvelor care se retrag pentru împupare, capcane care ulterior vor fi distruse;
• Chimic, acest dăunător poate fi combătut cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Avaunt 150 SC.

8.Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

9.Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

10.Molia orientală a fructelor –  Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

11. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Irneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Combatere: 

• Se va folosi material plantator sanatos;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

12.Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

13.Minierul marmorat – Phyllonorycter blancardella

Dăunătorul atacă o serie de arbuști ornamentali și pomi fructiferi, printre care și mărul. Larvele se hrănesc cu țesuturile aflate între epiderma superioară și cea inferioară a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteză, ceea ce atrage după sine o scădere semnificativă a producției.

Combatere:

• Frunzele căzute pe sol vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Chimic, dăunătorul poate fi combatut cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Coragen 20 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG

14.Acarienii (păianjenii plantelor)– pot fi combătuți cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

15.Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

La alegerea insecticidelor țineți seama, în mod obligatoriu, de remanența fiecărui produs!!

   Cerintele fata de factorii de mediu

Prunul este mai exigent decat marul fata de caldura, comportandu-se mai bine in zona de campie si a dealurilor mici.

In zona dealurilor inalte, cu exceptia soiului Grase romanesti, prunul da recolte instabile si de slaba calitate. Temperaturile orare optime ale speciei se situeaza intre 18 si 33 grade Celsius, iar cele absolute minime sunt de 8 grade Celsius si maxime de 36 grade Celsius.

Cerintele prunului fata de apa sunt destul de mari, fiind satisfacute in zonele deluroase cu peste 600 mm precipitatii anual, din care 300-500 mm in intervalul mai-iulie. Ploile reci in timpul infloritului compromit destul de frecvent recoltele prunului. In silvostepa multe soiuri cu o mai buna rezistenta la seceta, reusesc sa produca, dar fructele sunt de calitate inferioara. In stepa uscata se impune irigarea plantatiilor.

Fata de lumina cerintele prunului desi nu sunt atat de mari, situandu-se dupa nuc, cires, cais, piersic si par, prunul cultivat pe versanti mai putin insoriti produce fructe de slaba calitate.

Portaltoii prunului

Pentru soiurile de prun cultivate in Romania au fost inregistrati incepand cu anul 1966 si introdusi in Catalogul oficial in vederea inmultirii, 19 portaltoi, dintre care 12 cu inmultire generativa si 7 cu inmultire vegetativa. Majoritatea portaltoilor pentru prun provin de la 3 specii: Prunus cerasifera, P. institia si P. domestica. Cu toate acestea, ca si in alte tari, au continuat sa fie inmultiti in pepiniere portaltoi proveniti din amestecuri de seminte si, indeosebi, de corcodus, care se gasesc din abundenta, rasar bine si dau productii mari de puieti vigurosi, buni pentru a fi altoiti. Ca si in cazul altor specii pomicole, fermierii isi doresc pomi de vigoare mai mica in livezi si sunt voci care sustin ca daca dorim ca productia de prune sa ramana valabila din punct de vedere economic, sunt necesare sisteme mai intensive de plantare.

Cel mai folosit portaltoi in cultura comerciala a prunului la noi a fost corcodusul. In general, portaltoii de corcodus au o compatibilitate mai slaba la altoire cu soiurile derivate din grupurile Renclod si Tuleu gras, dar sunt si portaltoi de prun slab compatibili cu aceste grupe, ceea ce demonstreaza faptul ca, inrudirea botanica nu este o garantie a unei afinitati la altoire.

Portaltoii de corcodus si prun au radacinile mult mai rezistente la asfixia radiculara si pun mai putine probleme legate de replantare. Portaltoii vegetativi, fiind plante clonate, sunt mult mai uniformi in ceea ce priveste vigoarea imprimata, dar si compatibilitatea la altoire. Multi dintre portaltoi drajoneaza in livada, iar drajonatul se intensifica prin lucrarile mecanice de intretinere a solului prin care se hranesc radacinile.

Majoritatea portaltoilor pentru prun existenti nu au o influenta majora si semnificativa asupra vigorii soiurilor cu care sunt altoiti, in sensul micsorarii vigorii pomului, astfel incat nu-i putem recomanda decat pentru utilizare in cadrul unor livezi clasice, cu 500 pomi/ha.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Alegerea terenului pentru infiintarea unei plantatii de prun se face tinand cont de cerintele speciei fata de factorii pedoclimatici, de cei socio-economici si mai ales de certitudinea valorificarii fructelor obtinute. Prunul este o specie cu plasticitate ecologica ridicata, putand fi cantonat atat in zona dealurilor cat si in cea de campie.

In zonele deluroase, cu umiditate suficienta si caldura deficitara, se aleg pantele cu expozitie sudica si sud-vestica, pentru a asigura o calitate mai buna a fructelor, respectiv un continut ridicat in zahar. Pe versanti se prefera treimea mijlocie, evitandu-se treimea superioara cu sol erodat si vanturi puternice, precum si treimea inferioara cu curenti de aer reci si apa in exces. In zona dealurilor cu altitudine de 300-350 m plantatiile se pot amplasa si pe pante cu expozitie vestica, estica sau chiar nordica, de preferinta pe treimea mijlocie si cea inferioara a pantei. In zonele secetoase de stepa si silvostepa, sunt preferati versantii cu expozitie nord-vestica si nord-estica, livezile fiind amplasate la baza acestora sau chiar pe firul vailor lipsite de curenti reci.

Sisteme de cultura

Spre deosibire de mar, la care gama deosebit de numeroasa de portaltoi vegetativi cu vigori diferite, a permis progrese rapide in tehnologiile de culura, la prun folosirea aproape in exclusivitate ca portaltoi a corcodusului, de mare vigoare, a obligat la adoptarea asa zisului sistem clasic, cu distante de 6-7 m intre randuri si 5-6 m intre pomi pe rand, cu productivitate pe masura de aproximativ 5-8 t/ha.

In perioada 1976-1980 s-a declansat o actiune de sporire a densitatii pomilor- asa numita modernizare, care a constat in indesirea pomilor pe rand sau chiar intre randuri. Tendinta de intensivizare a fost chiar oficializata incepand cu anul 1976, stabilindu-se distanta standard de 5/4 m pe care o consideram acceptabila si pentru noile livezi de prun amplasate pe terenurile in zona de dealuri, in panta.

In prezent exista tendinta de extindere in exploatatiile de prun a unui sistem considerat superintensiv pentru aceasta specie, cu distante de plantare de 4 x 2 m, cu portaltoi de vigoare mica, cu pomi condusi sub forma de fus tufa, in conditii de fertilizare.

Tehnica irigarii plantatiilor

Prunul este o specie rustica, avand o plasticitate ecologica mai larga care-i confera un areal de favorabilitate mai mare decat la alte specii pomicole. Cu toate acestea si prunul necesita aplicarea irigarii, indiferent de portaltoi sau de zona pedoclimatica in care se cultiva. Desi rezista mai bine la seceta decat multe alte specii pomicole, deficitul de apa manifestat frecvent in timpul cresterii intense a fructelor in climatul din Romania, face obligatorie irigarea pentru calitatea fructelor si realizarea productiilor constante, cu deosebire in plantatiile de mare densitate.

Adancimea de dezvoltare a sistemului radicular al prunului este de 30-40 cm pentru portaltoi de vigoare mica, sau 40-60 cm adancime pentru portaltoi mai vigurosi. Asigurarea unui regim de apa optim pe aceste nivele de adancime se poate realiza atat prin picurare cat si prin microaspersiune. Se pot folosi picuratoare cu debite de 4-8 l/h, sau microaspersiune cu debite orientative de 30-40 l/h cu distante intre ele corelate cu distantele intre randuri, intre pomi/rand, cu raza de udare a emitatoarelor de apa si cu textura solului.

Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare

Taierea diferentiata in functie de perioada de varsta

La pomi tineri, cresterea fiind bine reprezentata, se va urmari grabirea intrarii pomilor pe rod. In acest sens se vor evita scurtarile si se va urmari o usoara rarire a coroanei, mai ales la soiurile care au cresteri numeroase, lungi si subtiri.

In general, in perioada de maxima rodire se recomanda scurtarea si simplificarea ramurilor de semischelet cu varsta mai mare de 4-5 ani pentru provocarea de cresteri anuale.

Avand in vedere conducerea prunilor mai ales sub forma de vas, ramurile de prelungire a sarpantelor se scurteaza de fiecare data deasupra unei cresteri laterale cu pozitie exterioara pentru a deschide unghiul de ramificare al acestora.

Taierea diferentiata in functie de tipul ramurilor pe rod

Prunul fructifica pe urmatoarele tipuri de ramuri: buchet ramificat, ramura mijlocie ramificata, ramura lunga, ramura anticipata si pe ramurile in devenire smicea, pinten si spin.

Recoltarea fructelor

Sortimentul actual la prun face ca recoltarea sa se desfasoare pe o perioada lunga de timp si anume din iulie pana in octombrie.

Momentul optim de recoltare se stabileste dupa mai multe criterii:  suma gradelor de temperatura, numarul de zile de la inflorire la recoltare, dimensiunile fructelor, fermitatea pulpei, continutul in substanta uscata solubila si destinatia recoltei.

Astfel, pentru consum local fructele se recolteaza cu una sau doua zile inaintea maturitatii depline, iar pentru transportul la distante mai mari cu doua pana la cinci zile mai devreme.