Salix alba L.- Salcia alba

Caracterizare morfologica

Este un arbore cu inaltimea pana la 25 m, are inradacinarea trasanta si tulpina neregulata, acoperita cu un ritidom brun- cenusiu. Lastarii sunt brun- verzui sau galbeni, flexibili si poarta frunze lanceolate lungi de 4-10 cm, cu marginile fin serate; partea inferioara a frunzelor este albastruie sau albicioasa, pubescenta.

Florile sunt dioice, dispuse in amenti si apar primavara odata cu frunzele, la inceputul lunii aprilie, amentii masculi fiind mai decorativi prin forma si prin coloritul galben.

Particularitati biologice si ecologice

Specia lastareste abundent, este rezistenta la ger si vegeteaza bine in locuri umede, pe malul raurilor, pe soluri usoare. Suporta inundatiile indelungate dar si lipsa de apa.

Varietatile decorative cele mai pretuite la noi sunt:

• var. sericea- are frunzele argintii matasos- paroase pe ambele fete;
• var. vitellina- are lujerii intens colorati galben roscat;
• var. tristis- este interesanta prin lujerii pendenti;

Salix babylonica L.- Salcia plangatoare

Caracterizare morfologica

Arbore exotic care are talia de pana la 15 m, cu lujerii glabri, galbui, cu frunze ingust lanceolate sau liniar- lanceolate, de 8-16 cm lungime, dorsal verzi cenusii.

Florile dispuse in amenti verzi- galbui apar primavara inainte sau odata cu infrunzirea.

Particularitati biologice si ecologice

Este o specie termofila, iubitoare de umiditate.

Folosire

Se foloseste mult in parcuri pe malul lacurilor sau in peluze, fiind apreciata pentru portul plangator si frunzele lungi si inguste.

Salix caprea L.- Salcia capreasca, Iova

Caracterizare morfologica

Arbust inalt sau arboras de maxim 8-9 m, cu lujerii tineri gri- pubescenti, frunze lat- eliptice dintate sau crenate, lucioase, pe partea superioara verzi inchis iar dorsal alb- cenusii, tomentoase.

Amentii sunt compacti, cei masculi de 2-3 cm, cei femeli de 6 cm lungime si apar primavara inaintea infrunzirii.

Particularitati biologice si ecologice

Specia lastareste si drajoneaza abundent. Se butaseste foarte greu. Nu este pretentioasa la clima si sol, reusind bine si in zonele reci si umede dar se planteaza in pozitii insorite.

Folosire

Se foloseste ca specie pionier, fiind repede crescatoare, precum si pentru fixarea coastelor.

Salix matsudana Koidz.- Salcia japoneza

Caracterizare morfologica

Este de talie pana la 13 m, cu ramuri erecte sau inclinate, frunze ingust- lanceolate de 5-8 cm lungime, dorsal alburii sau glaucescente.

Particularitati biologice si ecologice

In cadrul speciei intalnim:

• forma turtuosa- are ramurile puternic geniculate, tortuoase (uneori si frunzele sunt rasucite);
• forma pendula- cu lujerii penduli.

Este o specie raspandita in parcurile din tara noastra destul de frecvent.

Salix purpurea L.- Rachita rosie

Caracterizare morfologica

Este un arbust de pana la 4 m, cu lastari elastici, rosii-purpurii sau galbui, lucitori.

Frunzele de pe lastarii lungi sunt asezate opus, iar cele de pe lujerii scurti sunt asezate altern, sunt lungi de 4-7 cm, obovat- lanceolate, pana la liniar- lanceolate cu varful ingust si serat; pe fata sunt verde- inchis, iar pe dos verzi- albastrui.

Particularitati biologice si ecologice

Dintre formele ornamentale mai frecvente sunt: forma gracilis cu ramuri rosietice, foarte subtiri si f. pendula cu ramuri subtiri si pendule.

Se intrebuinteaza la impletituri din rachita si ca planta ornamentala, decorand prin lujerii purpurii. Rezista bine la seceta si la fum.

Salix viminalis L.- Rachita, Mlaje

Caracterizare morfologica

Creste ca arbust cu inaltimea de maxim 4 m, lujerii sunt elastici, subtiri, erecti, verzi- cenusii iar frunzele liniare sau lanceolate, lungi de cca. 13 cm, pe dos alb-pubescente.

Particularitati biologice si ecologice

Se foloseste pentru impletituri fine. In parcuri sunt apreciate var. splendens, cu frunzisul discolor si f. tenuifolia, cu frunze liniare.

Salix rosmarinifolia L.- Salcie de nisipuri

Caracterizare morfologica

Este un arbust de 0,8-1 m cu frunze mici eliptice sau lanceolate.

Dintre formele cultivate frecvent la noi citam: angustifolia- cu frunze liniare- verzi; latifolia- cu frunze oblong- lanceolate.

Particularitati biologice si ecologice

Specie de mare amplitudine ecologica, este folosita atat ca planta ornamentala, cat si pentru fixarea nisipurilor.

Salix triandra Wild.

Caracterizare morfologica

Este o salcie cu talia pana la 5 m, cu frunze oblong- lanceolate si amenti de 3-8 cm, foarte mult utilizata la impletituri.

Particularitati biologice si ecologice

Formele intalnite mai frecvent in cultura sunt: f. glaucophylla- cu frunzele glauce pe dos; f. semperflorens- cu inflorire remontata.

Necisita soluri bogate, revene, afanate, suporta inundatiile temporare.

Salix pentandra L.

Caracterizare morfologica

Este decorativa prin ramurile purpurii- inchis- lucioase, frunzele de 4-12 cm lungime, ovat- eliptice, lucioase, verzi- inchis pe partea superioara si verzi- deschis pe dos iar la inceput frunzele, lujerii si mugurii sunt cleiosi.

Particularitati biologice si ecologice

Vegeteaza bine pe soluri umede.

Salix reticulata L.- Salacia pitica

Caracterizare morfologica

Arbust de stancarie care ajunge la cca. de 20-30 cm inaltime, care formeaza un covor des, are frunzele lat- ovate, verzi- inchis lucioase.

Salix retusa L.- Salcia pitica

Caracterizare morfologica

Arbust de maxim 30 cm, tarator existent, alaturi de specia precedenta, in etajul alpin al vegetatiei din tara noastra. Se poate utiliza cu succes la executarea alpinetelor.

Particularitati biologice si ecologice generale

Salciile sunt specii repede crescatoare, cu longevitate mica si lastarire buna, cu exceptia speciei Salix caprea care drajoneaza. Rezista bine la ger salcia alba si cea capreasca, mai sensibile fiind salcia plangatoare si cea japoneza. Toate salciile au cerinte mari fata de lumina si necesita soluri usoare.

Inmultire

Majoritate salciilor se inmultesc cu usurinta prin intermediul butasilor lemnificati. Salix caprea nu inradacineaza bine, de aceea se multiplica prin altoire pe alte specii de salcie. Altoirea se poate face iarna, la masa pe S. viminalis sau in teren, pe tija, pentru forma pendula.

Folosire

Majoritate speciilor de Salix se pot utiliza pe malurile apelor sau in locuri joase, umede, pe terenuri cu apa freatica superficiala, ca exemplare izolate, in grupari sau chiar in compunerea masivelor, in pozitii mai luminate