Este o planta leguminoasa agatatoare, anuala, care este originara din America Centrala si de Sud unde triburile de azteci o cultivau din vremurile stravechi. Se cultiva pentru pastaile tinere, inainte de formarea semintelor, care se folosesc la pregatirea unor mancaruri si in industria conservelor.

Este o importanta sursa de proteine, vitamine (A, B6, C, K), calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu. Fasolea de gradina este o planta anuala, erbacee, termofila. In cultura se disting doua convarietati: convarietatea nanus, cuprizand plante cu cresterea determinata si convarietatea vulgaris, cu plante a caror crestere este nedeterminata.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1.Mozaicul comun al fasolei- Bean common mosaic virus

Simptome:

• Manifestarea bolii diferă în funcţie de momentul infecţiei, soiul cultivat, tulpina de virus si condiţiile de mediu.
• La atac slab apar numai pete de decolorare verzi-gălbui care, alternând cu ţesut de culoare verde, dau limbului un aspect mozaicat.
• Simptomele mai grave constau în încreţirea, îngustarea si deformarea frunzelor, reducerea porţiunilor rămase verzi izolat sau în benzi de-a lungul nervurilor.
• Plantele provenite din samânţa infectată sunt clorozate, rămân mici, formează păstăi puţine, deformate, de dimensiuni reduse.
• Pe păstăi, uneori, apar pete verzi-închis sau pete verzi pe fond clorotic.
• La temeperaturi sub 18oC si peste 30oC simptomele bolii sunt mascate.
• Soiurile hipersensibile la temperaturi ridicate (peste 30oC), reacţionează prin necroze generalizate, situate mai ales pe rădăcini si la baza tulpinii, precum si pe nervuri.
• Fenomenul atrage, după sine ofilirea bruscă a plantelor, datorită necrozării vaselor conducătoare.

Metode de prevenire si combatere:

• Se recomanda folosirea de samânta din soiuri rezistente, obtinuta din culturi semincere, a caror izolare spatiala trebuie sa fie de minim 500 m fata de alte culturi de fasole, sau de mazariche, bob si gladiole care fac parte din cercul de plante gazda ale virusului.
• Culturile semincere vor fi protejate împotriva afidelor si vor fi curatate de plantele virotice înca de la manifestarea primelor simptome.

2. Mozaicul galben al fasolei – Bean yellow mosaic virus

Simptome:

• Frunzele infectate prezinta pete mici, galbene, circulare, care se extind si contrasteaza cu zonele verzi sanatoase.
• La soiurile sensibile, zonele îngalbenite cuprind în întregime frunzele, simptom urmat de uscarea si caderea acestora si de necroza vârfului de cretere.
• Spre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate de temperaturile ridicate, ele accentuându-se
  catre toamna.
• Plantele ramân mici, cu tulpini puternic ramificate, cu flori patate (la cele colorate) ce formeaza pastai mici, cu boabe putine, care se coc târziu, productia fiind cu 40-45 % mai mica decât la plantele sanatoase.

Metode de prevenire si combatere:

• La amplasarea culturilor de fasole trebuie sa se tina cont de plantele gazda în care virusul se poate gasi
• Semanatul trebuie sa se faca timpuriu, pentru a evita curba maxima de zbor a afidelor ce transmit virusul.
• Se va folosi numai samânta din soiuri rezistente.

BACTERIOZE:

1. Arsura comuna a fasolei – Xanthomomas campestris pv. phaseoli

Simptome:

• Boala se manifestă pe toate organele aeriene.
• Primele simptome apar pe cotiledoane, prin pete mici, mai mult sau mai puţin circulare, galbene-brune, adâncite, cu exsudat la suprafaţă pe vreme umedă.
• Pe funze, în cursul lunii iunie, de obicei în timpul înfloritului, apar pe ambele feţe pete colţuroase, translucide, hidrozate, verzi-gălbui, cu exsudat pe faţa inferioară a limbului.
• Petele se extind ocupând porţiuni mari, ţesuturile atacate se brunifică, fiind mărginite de o bandă galbenă de 2-5 mm lăţime.
• La atac puternic frunzele apar ca arse.
• Pe tulpini petele sunt brune-roscate, alungite, adesea cu exsudat la suprafaţă.
• Păstăile atacate prezintă, la început, pete mici de culoare verde-închis, hidrozate, cu exsudat galben, vâscos, pe
  suprafaţă.
• La infecţie sistemică bobul prezintă o pată galbenă în regiunea hilului.

Metode de prevenire si combatere:

• Folosirea de sămânţă neinfectată
• Rotaţia de 3-4 ani
• Izolarea lotului semincer la cel puţin 500 m faţă de alte culturi de fasole
• Insămânţarea în culise de porumb cu rândurile perpendiculare pe direcţia vântului dominant.
• Tratamente chimice cu Champ 77 WG, Zeama bordeleza, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Copernico Hi-Bio

MICOZE:

1. Antracnoza fasolei este produsa de Colletotrichum lindemuthianum

Simptome:

• La plăntuţe, pe cotiledoane, apar pete circulare, adâncite, brune-negricioase.
• Pe axa hipocotilă se formează pete ruginii, alungite, adâncite în ţesuturi,  plantele respective fiind distruse.
• În această fază pot fi atacate si rădăcinile, care putrezesc, iar planta piere.
• La plantele dezvoltate, pe frunze, apar pete unghiulare dispuse lângă nervuri, de culoare brună gălbuie, apoi cenusie, fiind mărginite de o bordură brună-roscată). La suprafaţa petelor apar punctisoare brune-negricioase – acervulii ciupercii.
• Ţesuturile se necrozează, se mărunţesc, frunza apare zdrenţuită.
• Peţiolurile si tulpinile prezintă pete alungite, brune-închis, care se adâncesc în ţesuturi.
• La atac puternic tulpinile se frâng.
• Păstăile atacate prezintă pete caracteristice, rotunde, adâncite, mult în pulpă, brune-gălbui cubordură proeminentă, de culoare brună-închis sau roscată.
• La atac puternic petele confluează, păstăile rămân sterile, se usucă sau formează seminţe mici, zbârcite, brunificate

Metode de prevenire si combatere:

• Rotaţia culturii, în care fasolea să nu revină mai devreme de 3-4 ani
• Adunarea resturilor infectate, arături adânci.
• Folosirea de sămânţă neinfectată
• Tratamente chimice cu Dithane M45, Topsin, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 49 WG

2.  Rugina fasolei este produsa de Uromyces appendiculatus

Simptome:

• Primăvara, în luna mai, pe frunzele bazale apar uneori pete galbene, cu picnidii si ecidii.
• În luna iunie,  pe frunze, tulpini, păstăi, apar pustule mici, brun-roscate, pulverulente, dispuse adesea în centrul unor pete galbene.
• Aceste pustule reprezintă lagărele cu uredospori (uredosorii).
• Spre sfârsitul lunii iulie si în lunile august si septembrie apar pustule negre, pulverulente – teleutosorii ciupercii.
• La atac timpuriu si puternic, frunzele se usucă, iar păstăile sunt depreciate, producţia scăzând foarte mult.

Metode de prevenire si combatere:

• Cultivarea de soiuri rezistente.
• De asemenea, trebuie respectată rotaţia culturii de minimum 3 ani
• Resturile infectate vor fi adunate si arse, apoi se va efectua arătura adâncă.
• Tratamente chimice cu Polyram DF, Ortiva 250 SC, Score 250 EC

Principalii daunatori sunt:

1. Gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus)

      Larvele gargaritelor se hranesc cu continutul boabelor de fasole, dar si cu alte specii de leguminoase precum lintea, nautul , bobul, soia. Cele mai puternice atacuri ale acestui daunator apar in perioadele secetoase.

        Daunatorul are capacitatatea sa afecteze inclusiv valoarea biologica a boabelor (germinatie, dezvoltare, cresterea viitoarelor plantii). Atacul incepe in camp, unde adultii gargaritei depun ouale pe pastaile aproape coapte. Larvele vor patrunde in semintele incomplet dezvoltate de fasole, iar dezvoltarea daunatorului va continua in depozite, magazii.

Metode de combatere:

• Tratamente cu in vegetatie cu Decis Mega EW 50, Mavrik 2 F, Fastac Active, Reldan 22 EC sau tratament in depozite cu K-Obiol.
• Pentru un efect cat mai bun se vor aplica doua-trei tratamente la interval de 10-12 zile la sfarsitul infloririi.

2. Paianjenul (acarianul) rosu (Tetranychus urticae)

    Frunzele atacate ale plantelor gazdă sunt acoperite pe partea inferioară cu o pânză fină, ca o plasă, în care trăiesc mai mulţi acarieni. Din cauză că acarienii sug din celule frunzelor, pe acestea apar din ce în ce mai multe pete galbene. În continuare frunzele încep să se ofilească şi într-un final cad.

Metode de combatere:

• Tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa), Envidor 240 SC, Millbeknock EC

3.  Afidele

Frunzele puternic infestate, pot să se ofilească sau capătă o culoare galbenă din cauza pierderi excesivă a sevei. În timp ce instalarea lor pe arbori și arbuști nu aduce probleme serioase, dacă se localizează pe plante acești dăunători provoacă pagube însemnate.

Metode de combatere:

• Tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa), Actara 25 WG

Se cultiva pentru pastaile tinere, inainte de formarea semintelor, care se folosesc la pregatirea unor mancaruri si in industria conservelor.

Pe suprafete mari, in exploatatii specializate, eficienta economica a culturii de fasole pentru pastai este ridicata, deoarece tehnologia este mecanizata in proportie de 85,2 % incluzand recoltarea cu combina. Astfel, la cultura timpurie, luand in calcul o productie de 5 t/ha, consumul de munca este de 95 ore om/ha, iar productivitatea muncii de 19 ore om/tona. In fermele mici unde recoltarea se face manual, esalonat si la cultura fasolei urcatoare, eficienta economica se reduce considerabil.

Particularitati botanice si biologice. Fasolea de gradina este o planta anuala, erbacee, termofila.

In cultura se disting doua convarietati: convarietatea nanus, cuprizand plante cu cresterea determinata si convarietatea vulgaris, cu plante a caror crestere este nedeterminata.

Sistemul radicular este superficial, fiind raspandit pana la 30-40 cm adancime. Unele radacini patrund insa pana la 100 m adancime.

Pe radacini se gasesc nodozitati care contin bacterii fixatoare de azot.

Tulpina este cilindrica-muchiata, acoperita cu perisori, ramificata la cultivarele pitice, avand o inaltime de 25-50 cm si volubila, mai putin ramificata, inalta de 4-5 m, la cele urcatoare.

Frunzele sunt compuse din trei foliole ovale, ascutite la varf si de culoare verde.

Florile sunt grupate in raceme laxe, cate 2-8. Ele au culori diferite (alba, alba-verzuie, rosie), existand o corelatie intre culoarea florilor si cea a boabelor. Inflorirea cultivarelor pitice incepe dupa 40-50 zile de la rasarit si dureaza 15-20 zile. cultivarele cu crestere nedeterminata infloresc dupa 60-70 zile, avand o inflorire continua. Polenizarea si fecundarea are loc inainte de deschiderea florilor, intalnindu-se insa si cazuri de alogamie.

Fructul este o pastaie dehiscenta, de marime, forma si culoare caracteristica cultivarului.

Pastaile devin bune pentru consum dupa 15-20 zile de la inflorire. Cele mai valoroase sunt cele lipsite de tesut pergamentos, carnoase si suculente.

Semintele au forma, culori si marimi diferite, avand o germinatie epigee. Greutatea a 1000 seminte este de 200-700 g, intr-un gram intrand 1-9 seminte. Facultatea germinativa a semintelor este de 80-93 % si dureaza 3-5 ani.

Germinatia semintelor este epigee. In momentul emergentei cotiledoanele ies din sol.

Existente ecologice

Fiind o planta originara din zone calde, fasolea este pretentioasa fata de caldura. Temperatura minima de germinare a semintelor este de 15 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 12-14 zile. Temperatura optima este de 20-27 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 4-8 zile. In perioada de vegetatie, temperatura optima este de 20-25 grade Celsius, minima de 10-12 grade Celsius, iar maxima de 30-35 grade Celsius. La valori de temperatura sub 10 grade Celsius, cresterea inceteaza, iar la – 0,5 grade Celsius plantele pier.

Fata de lumina cerintele sunt moderate, solicitand insa o intensitate luminoasa ridicata toata perioada de vegetatie. Fasolea este o planta de zi scurta. In conditii de zi lunga au loc cresteri vegetative puternice in detrimentul fructificarii.

Pretentiile fata de umiditate sunt moderate, cu exceptia perioadei de inflorit si de legare a pastailor, cand o umiditate ridicata favorizeaza aceste proce. Insuficienta apei in sol, incetineste procesul de inflorire, in timp ce insuficienta umiditatii mai ridicate in aer conduce la avortarea unui numar mare de flori. Fazelecritice pentru apa sunt la germinarea semintelor, la inflorire si la legarea pastailor. Cultivarele de fasole urcatoare au cerinte mai ridicate fata de umiditate decat cele pitice. De aceea, cultura acestora da bune rezultate in zonele de deal din Transilvania si Moldova.

Solurile corespunzatoare pentru cultura fasolei sunt cele profunde, bogate in humus, bine insorite, ferite de curenti reci, cu reactie neutra spre alcalina pH=6,5-7,5.

Avand o perioada scurta de vegetatie extrage din sol cantitati mici de substante nutritive. De aceea, acestea trebuie sa se gaseasca in forma usor asimilabila. Fasolea pastai reactioneaza bine la fertilizarile cu fosfor si potasiu. Pe solurile sarace se recomanda aplicarea ingrasamintelor cu azot in primele faze de vegetatie, la inflorit si in perioada legarii pastailor. Aplicarea acestora conduce la sporuri de productie si imbunatateste calitatea acesteia. Consumul specific de elemente nutritive la tona de produs este de 7-9 Kg s.a N, 2,5 Kg s.a P2O5, 6,5-7 Kg s.a K2O, 10 Kg CaO.

Tehnologia de cultura

Fasolea de gradina se cultiva in camp, in ogor propriu si succesiv si fortat, in sere si solarii.

Cultura fasolei de gradina in camp

Cultura in ogor propriu se amplaseaza dupa legume fertilizate cu gunoi de grajd, ca tomate, ardei, vinete, telina. In succesiune, cultura poate urma dupa salata, spanac, ceapa verde, cartofi timpurii, varza timpurie.

Pregatirea terenului pentru cultura in ogor propriu incepe din toamna, cand se aplica 75 Kg s.a/ha P2O5 si 75 Kg s.a/ha K2O, incorporate prin efectuarea unei araturi adanci la 28-32 cm. Primavara, odata cu pregatirea patului germinativ, se aplica 35-50 Kg s.a/ha N.

Pentru cultura succesiva se executa o aratura superficiala la 12-15 cm, apoi pregatirea patului germinativ se face ca si pentru in cultura ogor propriu.

Semanatul se face  cand in sol se realizeaza temperaturi de 14-16 grade Celsius, frecvent in perioada 15-20. IV in zonele de campie si 20.IV-10.V in zonele colinare. Pentru cultura succesiva, semanatul se face in perioada 10.VI-1.VII in zonele coliniare si 10-20.VII in zonele de campie.

Lucrarile de intretinere. Se aplica 2-3 prasile mecanice pentru distrugerea buruienilor si a crustei. Ultima prasila se aplica inainte de inflorit si legarea pastailor.

Fertilizarea faziala se aplica la inceputul infloririi, administrand 25 Kg s.a/ha N; 50Kg s.a/ha P2O5 si 30 Kg s.a/ha K2O.

Tehnologia culturii fortate se realizeaza prin culturi efectuate in sere si in adaposturi acoperite cu folie de polietelina.

Cultura fasolei de gradina in sere se practica mai mult in serele inmultitor, dupa rasaduri.

Infiintarea culturii se face prin rasad sau prin semanat direct.

Producerea rasadurilor se realizeaza prin semanatul direct in ghivece sau cuburi nutritive a doua seminte, la adancimea de 2 cm.

Pentru producerea rasadului necesar plantarii unui hectar de cultura comerciala este necesara o cantitate de 30-40 Kg samanta. Pentru ciclul I, semanatul se face in ultima decada a lunii ianuarie, iar pentru ciclul II, in ultima decada a lunii august.

Udarile aplicate dupa semanat, se fac cu apa calduta la 20-22 grade Celsius. De asemenea, se mentine o temperatura in substrat de 22-24 grade Celsius.

Infiintarea culturii se realizeaza prin plantare manuala, cu plantatorul, a doua plante la cuib. Rasadurile scoase din ghivece se planteaza cu bolurile de pamant in rigola, dupa care acestea se completeaza cu pamant, fara sa se taseze. Dupa plantare, se uda prin aspersiune, pentru tasarea pamantului in jurul plantelor.

Lucrarile de intretinere constau in efectuarea de: prasile manuale ori de cate ori este nevoie; palisarea plantelor la o saptamana de la plantare; carnitul plantelor cand au 50-60 cm, si la 100-150 cm; mentinerea unor temperaturi de 18-20 grade Celsius in sol si aer pentru a favoriza polenizarea normala a florilor si formarea pastailor; aplicarea a 2-3 udari zilnice prin aspersiune timp de 1-2 minute; combaterea bolilor si daunatorilor specifici.

Cultura fasolei pastai in solarii si tunele joase se practica in ciclul I si ciclul II, avand o tehnologie generala asemanatoare altor plante legumicole cultivate in aceste spatii.

In ciclul I, semanatul se face in perioada 1-5. IV (cand temperatura solului la adancimea de 5 cm, se mentine constanta la 10-12 grade Celsius), iar in ciclul II, in perioada 10-25. VII.

In solar se folosesc de obicei soiuri de fasole urcatoare, care asigura productii mai mari si esalonate pe o perioada mai lunga de timp, comparativ cu cele oloage.

Infiintarea culturilor se face prin plantare de rasad (in varsta de 25-30 de zile), sau prin semanat direct, in cuiburi, la distante de 70-80 cm intre randuri si 50 cm intre cuiburi pe rand, utilizand o cantitate de samanta de 25-30 Kg/ha.

In tunele joase, semanatul se face pe teren nemodelat, folosind cultivare oloage. Distanta intre randuri este de 60 cm, iar intre cuiburi pe rand de 40 cm.

Perioada de semanat este 1-5.IV la ciclul I si 10-25.VII la ciclul II.

Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare culturilor din camp, acordand o atentie marita aerisirilor.

Toamna, odata cu pregatirea terenului, se face fertilizarea de baza cu 50-75 Kg s.a/ha P2O5 si 50-75 Kg s.a/ha K2O. Ingrasamintele minerale se incorporeaza prin efectuarea araturii adanci la 28-32 cm.

Primavara, concomitent cu pregatirea patului germinativ se aplica 35-45 Kg s.a/ha N. Aplicarea erbicidelor se face inainte de semanat pre si postemergent.

Pentru a reduce efectul negativ al temperaturilor ridicate din vara, cultura se amplaseaza in culise de porumb zaharat.

In zonele sudice si in anii secetosi se recomanda aplicarea a 3-4 udari cu norme de 300 m3/ha. Fazele critice pentru apa sunt: cresterea intensa a plantelor, inflorit, cresterea pastailor, formarea si maturarea bobului in pastaie.