Salata se cultiva pentru capatanile sale, care sunt consumate mai ales in stare proaspata, sub forma de diferite salate. Prezinta un continut ridicat in vitamine, saruri minerale si substante hranitoare. 100 g frunze salata contin: 43 mg calciu, 32 mg fosfor, 0,3 mg fier, 350 mg potasiu, 15 mg vitamina C, 4,2 mg vitamina A, 0,07 mg vitamina B1, 0,08 mg vitamina B2 etc. Salata previne si reduce riscul de a face boli de inima datorita continutului de betacaroten.

Principalele boli sunt:

MICOZE:

1.  Mana salatei produsa de Bremia lactuceae

Simptome:

• Atacul se manifesta in principal la frunzele apropiate de sol, iar apoi se manifesta si asupra celorlalte.
• Pe frunzele atacate se formeaza pete galbui cu puf alb, care trepatat devin brune.
• Frunzele atacate se zbarcesc si se usuca pe timp calduros, iar in conditii de umiditate putrezesc si se innegresc
• Aparitia bolii este favorizata de temperaturile cuprinse intre 15 si 17 grade Celsius si de umiditatea atmosferica ridicata.
• Transmiterea ciupercii se face prin sporii care sunt transportati de vectori (apa, aer, animale, oameni, unelte.

Metode de prevenire si combatere:

• Folosirea de rasaduri si seminte sanatoase
• Adunarea si distrugerea resturilor de plante dupa recoltare
• Tratamente cu Aliette 80 WG (2 kg/ha), Dithane M45 (20 gr/10 l apa), Shavit F 72 WP (20 gr/ 10 l apa), Bravo 500 SC (20 ml/ 10 l apa)

2.  Putregaiul alb al salatei produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum

Simptome:

• Prezinta simptome de ingalbenire si ofilire.
• Atacul evolueaza pe partea inferioara a tulpinii, unde apar zone de culoare alba sau galben-deschis la inceput, care ulterior devin brune.
• Putregaiul alb apare atat in sere cat si in solarii.
• Primele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele devin translucide si cad.
• Primavara, frunzele infectate pot contamina si restul plantei care in final va muri.

Metode de prevenire si combatere:

• Rotatia culturilor
• Pastrarea unei temperaturi adecvate in depozite
• Tratamente cu Rovral 500 SC (10 ml/ 10 l apa), Teldor 500 SC ( 10 ml/ 10 l apa)

3. Putregaiul cenusiu  – Botrytis cinerea

Simptome:

• Apare in conditii de umiditate excesiva
• La un atac puternic toata capatana se acopera de un praf cenusiu si frunzele putrezesc.

Metode de prevenire si combatere:

• Cultivarea de soiuri rezistente
• Udarea numai in rigole dupa formarea capatanii
• Tratamente cu Rovral 500 SC (10 ml/ 10 l apa), Teldor 500 SC ( 10 ml/ 10 l apa).

4. Fainarea – Erysiphe cichoracearum

Simptome:

• Pe partea superioara a frunzelor isi face aparitia o pasla alba, foarte fina.
• Boala evolueaza, iar in scurt timp pasla devine cenusie si prafoasa.
• Frunzele atacate se decoloreaza si isi pierd luciul. In final, tesuturire aflate sub pasla miceliana se usuca si se desprind pe planta.
• Ciuperca ataca planta in conditii de umiditate ridicata si insolatie slaba (innorat).
• Transmiterea ciupercii se face prin sporii care sunt transportati de vectori (apa, aer, animale, oameni, unelte.
• Boala rezista pe timpul iernii pe resturile vegetale ramase in camp.

Origine si raspandire

Salata cultivata provine din specia salbatica Lactuca scariola, care creste si acum spontan in partea centrala a Rusiei, Europa Centrala si de Sud, Asia de Sud-Vest, Asia Mica, Insulele Canare. Salata a fost luata in cultura din cele mai vechi timpuri. Egiptenii, grecii si romanii o cultivau pe suprafete mari, apreciind-o ca o leguma foarte valoroasa. La noi in tara, salata se cultiva atat in cultura pura cat si in sistemul culturilor asociate si succesive.

Importanta culturii

– Salata se cultiva pentru capatanile sale, care sunt consumate mai ales in stare proaspata, sub forma de diferite salate;

– Prezinta un continut ridicat in vitamine, saruri minerale si substante hranitoare. 100 g frunze salata contin: 43 mg calciu, 32 mg fosfor, 0,3 mg fier, 350 mg potasiu, 15 mg vitamina C, 4,2 mg vitamina A, 0,07 mg vitamina B1, 0,08 mg vitamina B2 etc;

– Salata previne si reduce riscul de a face boli de inima datorita continutului de betacaroten;

– Datorita lectucarimului continut, salata verde imbunatateste calitatea somnului.

Sfaturi pentru cultivare si ingrijire

Salata este putin pretentioasa fata de temperatura. Semintele germineaza la 5 – 10°C si plantele rasar in 6 – 10 zile de la semanat. In faza de rozeta cu 5 – 6 frunze rezista si la temperaturi de -6°C, -5°C fara a pieri. Temperatura optima de crestere a frunzelor si de formare a capatanilor este de 16°C, iar pentru formarea tulpinilor florale si a florilor este de 20 – 22°C.

Lumina. Salata este o planta de zi lunga. In aceste conditii are o perioada scurta de vegetatie si formeaza tulpini florale inainte de a forma capatani normale. In conditii de zi scurta, formeaza un aparat foliar bogat si capatani mari, care nu trec repede in faza e tulpini florale.

Salata este pretentioasa fata de umiditate, mai ales in timpul rasaririi si formarii capatanilor, nivelul optim fiind de 70 – 80% fin capacitatea de camp a solului pentru apa. Insuficienta umiditatii din sol, insotita si de temperaturi ridicate, duce la obtinerea de productii mici si aparitia mai devreme a tulpinilor florale. Excesul de umiditate este daunator deoarece duce la imbolnavirea plantelor, putrezirea si moartea acestora.

Salata este la fel de pretentioasa si in ceea cee priveste solul. Se dezvolta bine pe soluri mijlocii, bogate in humus, cu un pH cuprins intre 6 si 7,2. Nu da rezultate pe soluri sarace, usoare sau prea grele si nici pe cele acide.

In camp salata se cultiva prin rasad sau prin semanat direct. Bune premergatoare pentr cultura salatei sunt culturile prasitoare care au fost ingrasate in anul culturii cu gunoi de grajd si lasa terenul curat de buruieni. Salata se poate cultiva in sistemul culturilor succesive, inainte sau dupa o cultura de baza cum ar fi: tomate, vinete, ardei, telina, cartof, varza, conopida, mazare, etc.

Pregatirea terenului. Pentru cultura de salata, terenul trebuie sa fie bine nivelat si maruntit. Inaintea lucrarii de nivelare se inlatura toate resturile vegetale de la cultura anterioara si se mobilizeaza solul pe o adancime de 8 – 10 cm, se executa nivelarea de exploatare, dupa care se fertilizeaza cu  50 – 60 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 100 kg P2O5 si 75 kg K2O apoi se efectueaza o aratura adanca la 28 – 30 cm, odata cu care se incorporeaza ingrasamintele in sol. Daca modelatul terenului se efectueaze toamna, pentru insamantarile sau plantarile din toamna sau primavara devreme, odata cu aratura se face si maruntirea solului.

Pentru cultura salatei prin rasad se foloseste un rasad viguros, in varsta de 25 – 30 de zile, uniform dezvoltat si sanatos, eliminandu-se din plantarea rasadurile alungite, bolnave sau slab dezvoltate. Rasadurile se produc in sere, solarii, rasadnite sau pe brazde amenajate in camp deschis in functie de momentul semanatului si epoca de plantat. In vederea producerii rasaurilor in cadrul epocilor mentionate, se seamana esalonat, in 2 – 3 serii, la interval de 10 – 15 zile, foloind 2 -3 grame seminte la m² de sera sau rasadnita. Pentru culturile timpurii se recomanda ca rasadul sa se repice in cuburi nutritive cu latura de 3 sau 5 cm.

Plantarea rasadurilor in camp. Inaintea lantarii, rasadurile se pregatesc in mod obisnuit, ca si cele ale altor speci legumicole. Epoca de plantare variaza cu destinatia culturilor, momentul semanatului si varsta rasadului. Pentru a obtine productii esalonate pe o perioada cat mai indelungata se planteaza etapizat la intervale de 10 – 15 zile. Pe fiecare strat inaltat, lat de 104 cm, se planteaza 4 randuri, sau in benzi de cate 2 randuri, lasandu-se distante de 40 cm intre benzi, 20 cm intre randuri si 13 – 18 cm intre plante pe rand. Conform acestor scheme de plantare, rezulta un numar de 150 – 200 mii plante la hectar.

Rasadurile de salata se planteaza cu plantatorul cand sunt nerepicate, sau cu lingura de plantat sau sapaliga cand sunt introduse in cuburi nutritive. Se planteaza la aceeasi adancime la care rasadul a fost in rasadnita.

Cultura prin semanat direct in camp. Salata se insamanteaza direct in camp, mecanizat, la aceleasi distante intre randuri ca si la plantarea rasadurilor. Adancimea de semanat este de 1 – 2cm pana la 3 cm, in functie de epoca si umiditatea solului, folosindu-se 2 – 2,5 kg samanta/ha.

Lucrarile de intretinere. In cazul culturilor insamantate sau plantate din toamna pentru consum primavara devreme, plantele iernand in stare de rozeta de frunze, se recomanda instalarea de parazapezi, distantate intre ele la 20 – 30 m, care tin zapda pe cultura, o protejeaza impotriva frigului din timpul iernii si care prin topire in primavara asigura apa necesara cresterii plantelor.

O lucrare speciala pentru culturile prin rasad este completarea golurilor, cu acelasi tip de rasad, din acelasi soi. In cursul perioadei de vegetatie salata se praseste de 2 – 3 ori mecanizat si numai daca este cazul se praseste manual pe randuri intre plante. In cazul culturilor semanate direct in camp, odata cu prima prasila se face si raritul.

In scopul asigurarii umiditatii, cutlurile de salata se iriga de 2 – 3 ori, cu norma de udare de 200 – 300 m³/ha. Prima irigare se efectueaza imediat dupa infiintarea culturii.

Cand plantele au format o rozeta cu 8 – 10 frunze, se aplica o fertilizare cu 200 kg/ha azotat de amoniu, care sporeste productia, stimuland cresterea capatanilor.

Salata se recolteaza manual prin taierea capatanilor la circa 1 cm sub colet, cand acestea au ajuns la marimea si indesarea specifica soiului. Salata trebuie recoltata pe timp racoros dar uscat, deoarece, daca frunzele sunt umede se depreciaza usor. Dupa recoltare se elimina frunzele necorespunzatoare, se sorteaza si se ambaleaza in ladite.

Productia medie este de 25 – 30 t/ha, dar poate ajunge si la 35 – 40 t/ha.

Cultura salatei in sere si solarii

Pregatirea serei si a solului pentru plantat se face ca si pentru celelalte culturi (dezinfectie, fertilizarea de baza, afanarea, maruntirea si nivelarea solului).

Producerea rasadului. La producerea rasadului se va tine cont de data plantarii, soiul folosit, intensitatea luminii in perioada respectiva, astfel ca in momentul plantarii, rasadul sa aiba 4 – 5 frunze adevarate. Semanatul se face pe substrat sau in ghivece fiind recomandata urmatoarea compozitie a substratului: 50 – 60% turba, 10% mranita, 20% pamant de telina, 10% nisip. Inainte de utilizare, amestecul se dezinfecteaza pe cale termica sau chimica. Se seamana in etape, de la 15 august la 20 ianuarie, folosind 200 – 300 g seminte la 100 – 150 m² sera, pentru producerea rasadurilor necesare la 1 ha cultura.

Pana la plantare, rasadurilor li se aplica lucrarile de ingrijire curente: udat, ori de cate ori este nevoie, pentru mentinerea umiditatii moderate, reglarea temperaturii la valori 10 – 12°C noaptea, 12 – 14°C in zile cu nori si 16 – 18 °C in zile insorite, repicare la 6 – 8 zie de la rasarire in cuburi nutritive 5x5x5 cm.

Plantarea. Salata se planteaza manual folosind diferite scheme in functie de soi, modul de cultura si momentul plantarii. Cu ajutorul lingurei plantatoare, se fac copci in care se distribuie rasadul care prin plantare se ingroapa pana la ½ din inaltimea cubului nutritiv. In cazul culturilor pure, plantarea se face mecanizat. Imediat dupa plantare se face o afanare usoara a solului, dupa care e iriga prin aspersiune cu norma de udare de 100 – 120 m³/ha

Lucrari de intretinere. Avand o perioada scurta de vegetatie, la cultura de salata in sera se aplica un numar redus de lucrari.

Completarea golurilor se efectueaza in primele 10 zile dupa plantare, cu rasad rezervat in acest scop. La aproximativ 10 zile dupa plantare se executa prima prasila, iar la 10 zile de la aceasta se efectueaza a doua prasila. In timpul perioadei de vegetatie se verifica cultura si se elimina plantele bolnave sau insuficient dezvoltate. Pe tot parcursul culturii se dirijeaza atent factorii de vegetatie. Se uda ori de cate ori este nevoie, se aeriseste frecvent si se mentine temperatura optima.In lunile cu insolatie puternica se stropesc serele cu solutii opacizante.

In cursul perioadei de vegetatie se fac 2 – 3 fertilizari cu azot, administrandu-se solutii in concentratie de 4,0 – 4,5 % cu ajutorul instalatiei de aspersiune, urmata de spalarea frunzelor cu apa curata. In total se administreaza 200 – 250 kg/ha azotat de potasiu sau 300 – 400 kg/ha azotat de amoniu. Rezultate bune se obtin prin fertilizarea culturilor cu CO2 in concentratii de pana la 0,1 – 0,3%, care se administreaza in cursul diminetii.

Recoltarea se face pe masura ce capatanile ajung la completa dezvoltare.

In culturile pure se obtin productii de la 30 t/ha la 40 t/ha.