Este un arbust fructifer, cu crestere spontana predominant in zonele forestiere. A fost ameliorat si introdus in cultura, fiind o specie ale carei fructe au numeroase proprietati, putand fi utilizate in industria alimentara, farmaceutica si cosmetica.

Contine: Vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, fosfor, magneziu, potasiu, iod, fier, calciu, cupru, levuloza, acid salicilic, acid succinic, clanina, tanin, caroten, albuminoide, acizi liberi, fragarina, zahar, acid malic, acid citric si pectine.
Indicatii terapeutice: Tratamente ale cailor respiratorii, rinichilor, tractului digestiv, gastrita hiperacida, faringita, anemie, astenie, amigdalita, arsuri gastrice, congestie pulmonara, pirozis, pielite, reumatism, spasme gastrointestinale etc.

Principalele boli ale zmeurului:

• VIROZE

Mozaicul zmeurului – Raspberry mosaic virus

Isi face aparitia pe frunze si mai rar pe tulpini, frecvent in luna mai. Adesea, frunzele prezinta pete de forma neregulata, galbene de 1 – 4 mm diametru. Aceasta clorozare este adesea insotita de deformarea puternica a limbului. Uneori, plantele pot fi lipsite de simptome sau manifesta pete clorotice slabe, de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele formate in conditii de temperatura scazuta sunt marmorate, cu portiuni de tesut bombate spre fata superioara, iar cele formate in lunile cu temperaturi ridicate, pot sa nu prezinte simptome. Virusul poate fi transmis prin altoire sau prin afide (Amphorophora rubi sau Macrosiphon euphorbiae).

Prevenire si combatere.

• Utilizarea de material saditor liber de viroze;
• Identificarea plantelor bolnave si distrugerea acestora prin ardere;
• Evitarea amplasarii culturii in apropierea padurilor unde se gasesc specii spontane de Rubus;
• Combaterea insectelor vectoare;
• Aplicarea termoterapiei (mentinerea butasilor la temperatura de 37°C, timp de 3 saptamani).

• BACTERIOZE

Cancerul bacterian – Agrobacterium tumefanciens

Caracteristice acestei boli sunt galele (tumorile) care apar la inceput albicioase, devin brune si lemnoase, au diferite consistente, marimi si forme, dar in general se asemana cu inflorescentele de conopida. Ca marime, pot varia intre dimensiunile unui bob de naut si cele ale unui pepene. Frecvent, deasupra tumorii principale, apar tumori secundare, care se desprind de la locul unde se formeaza infestand locul de plantare. Boala provoaca aparitia de epinastii pe frunze, inhiba dezvoltarea mugurilor laterali si formarea radacinilor adventive. Bacteria patrunde in plante prin rani, cauzate de insecte sau cu ocazia lucrarilor de transplatare/ altoire/ taieri. Bacteriile pot fi transportate de insecte, om, dar cel mai adesea prin apa provenita din precipitatii si irigatii.

Prevenire si combatere:

• Infiintarea pepinierelor si livezilor se va face numai pe terenuri care nu au mai fost ocupate de vita de vie sau livezi;
• Se vor evita terenurile expuse excesului de umiditate;
• Specii premergatoare recomandate: leguminoase sau cereale;
• Combaterea insectelor vectoare (Carabusul de mai – Melolontha melolontha si Gandacii pocnitori – Agriotes sp.);
• Se vor taia tulpinile afectate si se va aplica un tratament cu zeama bordeleza 4 – 5% si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
• Radacinile butasilor se vor imbaia intr-o solutie de zeama bordeleza 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%
• In timpul vegetatiei se vor executa tratamente cu produse pe baza de cupru.

Focul bacterian – Erwinia amylovora

Atacul se manifesta pe lastari, flori si fructe. Varfurile lastarilor se brunifica si se curbeaza in forma de carlig. Inflorescentele atacate, pot cadea sau pot ramane in pom. De pe inflorescente, boala se transmite rapid la frunze, care se vestejesc, apoi se innegresc. Lastarii bolnavi si frunzele moarte apar ca si cum ar fi arse de foc. Pe vreme calda si umeda, la nivelul pedunculului pot aparea picaturi de exudat, care poate avea culoarea alb, rosu, brun sau portocaliu. Boala este sensibila la uscaciune si la razele soarelui. Se raspandeste, in special, prin ploile insotite de vant, insa poate fi usor transmisa si prin vant, sau prin intermediul diferitelor insecte, in speacial cele polenizatoare.

Prevenire si combatere:

• Tufele puternic atacate vor fi distruse prin ardere, iar celor slab atacate li se vor taia lastarii, care deasemenea vor fi distrusi prin ardere;
• Instrumentarul de taiat se va dezinfecta cu alcool etilic 70% inainte de utilizare;
• Dupa fiecare ploaie se vor aplica tratamente cu: Fungicid Aliette WG 80, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP;

Patarea bruna – violacee a ramurilor – Didymella applanata

La inceputul verii, se pot observa foarte usor pe lastari pete alungite, roz-brunii sau violacee. Treptat petele se maresc, acoperind de jur imprejur tulpina. Cu timpul scoarta se crapa, se exfoliaza iar ramurile se usuca de la varf spre baza. Pe timpul iernii, organele atacate capata o culoare cenusiu – argintie. Pe frunze apar pete brune, unghiulare, care se intind pe ambele parti ale nervurii principale. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin lastarii infectati.

Prevenire si combatere:

• Taierea si distrugerea prin ardere, a lastarilor atacati pentru reducerea infectiei;
• Rarirea corespunzatoare a plantatiei, pentru asigurarea unei aeratii optime;
• Inainte de inflorit si dupa recoltarea fructelor se pot aplica tratamente cu diferite produse cuprice, cum ar fi, zeama bordeleza – 0.5%; In perioada infloririi si cresterii fructelor se pot aplica tratamente cu:  Fungicid Rovral, Fungicid Ortiva, Fungicid Polyram.

Patarea cenusie a frunzelor – Mycosphaerella rubi

Boala se manifesta cel mai adesea pe frunze, pe care, primavara apar pete neregulate, de 1-4 mm, izolate, de culoare cenusiu – galbuie, cu marginea bruna – inchis. Precipitatiile abundente duc la sporirea numarului petelor. Frecvent, tesuturile din jurul petelor se necrozeaza si se rup, dand frunzelor un aspect de ciuruit. Ciuperca ierneaza in frunzele atacate. Primavara, pe timpul ploilor lungi, provoaca infectiile primare pe frunzele tinere.

Prevenire si combatere:

• Frunzele si tulpinile atacate se vor strange si se vor arde;
• In timpul perioadei de vegetatie se vor aplica tratamente cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Score , Fungicid Topas , Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Bumper.

Rugina zmeurului – Phargmidium rubi – idaei

Atacul se manifesta pe frunze, petioluri si foarte rar pe lastari. Pe frunze apar pete galbui, vizibile pe partea superioara. In luna iunie, pe partea inferioara a frunzelor apar numeroase pustule mici, prafoase, dispuse neregulat pe intreaga suprafata a limbului. Frunzele puternic atacate se ingalbenesc, se usuca si cad prematur.

Prevenire si combatere:

• Se vor avea in vedere masurile de igiena culturala prezentate la patogenii anteriori;
• In vegetatie, incepand cu aparitia primelor frunze se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Topas, Fungicid Bumper, Fungicid Falcon 460 EC iar in perioada de repaus vegetativ cu: Fungicid Kumulus DF, Fungicid Thiovit Jet.

Antracnoza – Elsinoe veneta

Ciuperca ierneaza pe resturi vegetale, ramase la suprafata solului. Atacul se manifesta prin aparitia unor pete mici, ovale, de culoare rosu – purpuriu, la nivelul lastarilor. In evolutia bolii, petele devin cenusiu – albicioase. Tulpinile atacate nu mai fructifica. In caz de atac puternic, plantele mor. Pe frunze apar pete mici, purpurii, care devin cenusii. Fructele atacate sunt deformate si putrezesc.

Prevenire si combatere:

• Se recomanda adunarea lastarilor si a frunzelor atacate si distrugerea acestora prin ardere;
• La plantare se va folosi doar material saditor certificat;
• Se pot executa tratamente chimice: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Bumper 250 EC, Fungicid Topsin 70 WDG.

Fainarea zmeurului – Sphaerotheca macularis

Atacul ciupercii se manifesta la nivelul lastarilor, frunzelor si fructelor, care se acopera cu un puf alb – cenusiu. In urma atacului, marginile limbului foliar incep sa se rasuceasca, lastarii raman subtiri, se brunifica si se usuca, iar fructele se acopera cu o pulbere prafoasa, nu se mai maturizeaza si putrezesc.

Prevenire si combatere:

• Utilizarea de material saditor certificat;
• Taiaerea si distrugerea prin ardere a organelor atacate;
• Efectuarea de tratamente chimice cu: Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Thiovit Jet, Fungicid Folicur Solo 250 EW, Fungicid Falcon 460 EC.

Putregaiul cenusiu – Botryitis cinerea

Umiditatea relativa ridicata, circulatia deficitara a aerului si luminozitatea redusa, influenteaza aparitia acestei boli. In anii ploiosi, pierderile produse de aceasta ciuperca, se pot ridica pana la 70 – 80%. Cel mai adesea sunt atacate florile, care se ingalbenesc si se acopera de o pasla cenusie si fructele a caror culoare se inchide, se acopera cu aceeasi pasla cenusie sau albicioasa si intr-un final putrezesc. Rar pot aparea pete brun-deschis, pe tulpina, care se pot confunda cu atavul produs de Dydimella applanata.

Prevenire si combatere:

• Cultivarea de material saditor certificat;
• Respectarea distantelor de plantare;
• Strangerea si distrugerea prin ardere a resturilor vegetale;
• Aplicarea de tratamente secventiale (3 – 4) in faza de buton verde, buton alb, inflorire si formarea fructelor cu produse omologate precum: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid Rovral 500 SC.

Cancerul bazei lastarilor – Leptosphaeria coniothyrium

Se manifesta [rom aparatia, la baza lastarilor, de pete roz brunii, ce devin negricioase. Tesuturile atacate se scufunda, crapa si evolueaza in zone canceroase. Pe suprafata acestora apar puncte mici si negre reprezentate de fructificatiile ciupercii. Boala se transmite prin lucrarile mecanice (taieri) sau prin insectele vectoare.

Prevenire si combatere:

• Combaterea insectelor din plantatie;
• Irigare si fertilizare rationala;
• In timpul repausului vegetativ, se executa tratamente cu produse pe baza de sulf (Fungicid Kumulus, Fungicid Thiovit Jet);
• Primavara se aplica un tratament cu un produs pe baza de cupru (Zeama Bordeleza, Fungicid Funguran OH 50 WP );
• In timpul vegeatiei se aplica 2 – 3 tratamente cu Captan 80 WDG.

Ofilirea vasculara – Ciupercile din genul Verticillium

Atacul semanifesta la nivelul radacinilor si al vaselor conducatoare (blocarea acestora). Plantele pot sa prezinte o usoara ofilire pe timpul zilei, urmata de o aparenta revenire seara si noaptea, insa, pe masura evolutiei bolii, culoarea frunzelor incepe sa se deschida, se ingalbenesc si mor. Boala avanseaza progresiv, de la baza lastarului spre varf. Printr-o sectiune transversala a tulpinii, se pot observa vasele conducatoare brunificate. Ciuperca se transmite in planta prin intermediul nematozilor, al insectelor vectoare si lucrarilor mecanice.

Prevenire si combatere:

• Nu se vor infiinta plantatii de zmeur pe terenurile unde s-au cultiva legume;
• Se va utiliza doar material saditor certificat;
• Se vor strange si distruge resturile vegetale din plantatie (inclusiv plantele infestate);
• Se pot aplica tratamente chimice cu:Fungicid Topsin 70 WDG sau Fungicid Topsin 500 SC.

Arsuri solare:

In multe cazuri, culturile de zmeur pot suferi de arsuri solare, care pot fi usor confundate cu simptomele unor boli. Fructele expuse razelor puternice, pot prezenta zone decolorate, grupate sub forma unei pete compacte. Aceleasi pete decolorate, pot apare si in urma atacului unor insecte, insa dispersate. Fructele atacate nu prezinta pericol pentru consum, insa au o aroma mai slaba.

Principalii daunatori ai zmeurului sunt:

Gandacul zmeurului – Byturus tomentosus

Daunatorul prezinta o generatie pe an, sau una la doi ani. Ierneaza in stadiuld e adult sau larva, in casute speciale, in stratul superior al solului. Adultii apar la sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, se hranesc timp de 2  – 3 saptamani cu organele florale ale speciilor lemnoase si ierboase, apoi depun oua, a caror incubatie dureaza 8 – 10 zile. Noile larve rod galerii in receptacului floral si in fructe. Stadiul larvar se esaloneaza pe o perioada de 35 – 45 de zile. Cele mai mari pagube sunt produse de larve, care in urma hranirii provoaca putrezirea fructelor atacate.

Combatere:

• Saparea solului, toamna, distruge stadiile hibernante;
• In anii cu atacuri puternice se pot executa 1-2 tratamente chimice, primul inainte de inflorire iar cel de-al doilea dupa inflorire, cu unul din produsele: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Fastac active, Insecticid Affirm.

Sferedelitorul tulpinilor de zmeur – Oberea bimaculata

Prezinta o genetarie la doi ani. Ierneaza in stadiul de pupa. Adultii apar in luna iunie si se hranesc cu varfurile lastarilor. Femelele depun ouale in interiorul lastarilor tineri, aproape de varf, determinand uscarea acestuia. Tulpinile atacate sunt slabe, se rup usor si se usuca in anul urmator.

Combatere:

• Se recomanda indepartarea si distrugerea varfurilor atacate;
• Efectuarea de tratamente chimice cu: Insecticid Karate Zeon, Insecticid Fastac Active, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Fury.

Molia zmeurului – Lampronia rubiella

Adultii se prezinta sub forma de fluturi cu o anvergura a aripilor de 9 – 12 mm, de culoare maroniu – auriu, cu pete crem. Femelele depun ouale la baza sepalelor si a petalelor. Pagubele cele mai mari sunt produse de larve (omizi), care se hranesc cu continutul mugurilor, inaintea deschiderii acestora.

Combatere:

Executarea de tratamente cu:Insecticid Affirm  ,Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Laser 240 SC etc.

Gargarita neagra – Anthonomus rubi

Daunatorul ierneaza in stadiul de adult, sub frunzele cazute sau in stratul superficial al solului. Hranirea adultilor incepe primavara, devreme, cu mugurii vegetativi si floriferi. Femelele depun ouale in butonii florali, intrerupand astfel circulatia sevei. Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor si se hranesc cu continutul acestora.

Combatere:

• Strangerea si distrugerea bobocilor florali afectati;
• Strangerea si distrugerea resturilor vegetale din plantatii;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Actara 25 WGetc.

Musculita galicola a tulpinilor de zmeur – Lasioptera rubi

Prezinta o generatie pe an. Isi incepe activitatea in luniile mai – iunie, cand femele depun si ouale, in grupuri de aproximtiv 15, pe suprafata lastarilor, in apropierea bobocilor florali. Larvele se hranesc cu interiorul tulpinilor, ducand la aparitia de gale globuloase sub epiderma. Culoarea galelor este la inceput verde apoi devine brun – deschis si se lignifica. In urma formarii galelor este inhibata cresterea lastarilor si fructificarea.

Combatere:

• Se recomanda indepartarea si distrugerea tulpinilor atacate;
• Aplicarea de tratamente cu: Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Karate Zeon, Insecticid Actara 25 WG,  Insecticid Laser 240 SC  etc.

Acarienii – pot fi combatuti cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Envidor 240 SC, Acricid Milbeknock, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

Afidele – Pot fi combatute cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy etc.

Cultura zmeurului

Zmeurul este un arbust fructifer cultivat atat de amatori, cat si in plantatii comerciale, cu posibilitati de extindere a sezonului de consum prin adoptarea de culturi protejate (dirijarea ciclului anual de crestere si fructificare) si folosirea soiurilor remontate.

Zmeurul formeaza mai multe tulpini, cu durata de viata de numai 2 ani, de inaltime variabile, pe care se dezvolta lastari laterali purtatori de flori si fructe. In primul an acestia cresc si formeaza mugurii de rod, iar in cel de-al 2-lea sezon de vegetatie fructifica, dupa care in scurt timp se usuca. Soiurile de zmeur cu aceasta comportare sunt denumite soiuri cu o singura fructificare pe an, unifere sau soiuri cu fructificare de vara.

La un grup mai mic de soiuri, denumite remontate sau cu fructificarea de toamna, tulpinile in crestere formeaza inca din primul an flori si fructe pe varful lor, de regula pe treimea superioara a acestora, producand astfel prima fructificare la sfarsitul verii si inceputul toamne. Aceste zone fructifere peste iarna se usuca, iar in primavara trebuiesc taiate si lasate numai portiunile sanatoase, inferioare, ale tulpinilor care fructifica in prima parte a verii, iunie-iulie, in functie de soi.

Cerintele fata de factorii de mediu

Cerintele fata de sol. Necesita soluri usoare, aerate, bine drenate, cu capacitate buna de retinere a apei, bogate in humus, cu reactie slab acida, cu un sol permeabil cu o grosime de cel putin 50 cm. Total improprii zmeurului sunt solurile foarte grele, reci si sarace in elemente nutritive si fara drenaj, solurile calcaroase uscate, pietroase sau nisipoase cu drenaj excesiv. Are cerinte mari fata de elementele nutritive din sol, azot si potasiu, iar pe solurile cu aciditate mai scazuta (pH de peste 5,6-6,5) sufera de carenta de fier si magneziu. Adancimea apei freatice in sol trebuie sa fie sub 1-1,5 m adancime.

Cerintele fata de temperatura. Are cerinte scazute fata de temperatura, avand in vedere originea soiurilor din speciile salbatice ce cresc in mod natural in zonele muntoase, cu climat mai racoros si umede. Temperaturile orare optime ale speciei se situeaza intre 17 si 23 grade Celsius, iar cele absolute minime sunt de 5 grade Celsius si maxime de 28 grade Celsius. Arsitele puternice provoaca oparirea partiala a fructelor si uscarea in totalitate a fructelor verzi, a florilor si a inflorescentelor.

Cerintele fata de lumina. Are cerinte crescute fata de lumina, plantele expuse bine la lumina avand fructele mai bine colorate, mai gustoase, mai aromate si mai ferme, iar lemnul tulpinilor se matureaza mai bine.

Cerintele fata de apa. Cerintele fata de umiditatea solului sunt mari, comportandu-se bine in zonele cu peste 700 mm precipitatii anual, dar distribuite proportional cu deficitul pluviometric lunar. Nu suporta insa apa stagnata in sol. In perioada maturarii fructelor are cerinte mari si fata de umiditatea atmosferica care influenteaza calitatea fructelor si productia. Necesita cantitati mari de apa in sol in perioada de crestere intensa a noilor tulpini, perioada care se suprapune cu maturarea fructelor de pe tulpinile fructifere (iunie-iulie) pentru soiurile cu fructificare de vara si continuand si cu lunile august si septembrie, pentru soiurile remontate.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Alegerea unor terenuri adapostite natural sau artificial cu o buna fertilitate naturala, cu un drenaj bun al apei, neinfestat cu buruieni perene greu de combatut, cu acces usor la caile de comunicatie. Dupa ce s-a eliberat cultura anterioara terenul se niveleaza, se dezinfecteaza cu un insecticid, se administreaza ingrasamintele organice si chimice, dupa care se ara la adancimea de 25-30 cm. La 3-4 saptamani de la executarea araturii, se efectueaza discuitul cu grapa cu discuri, in doua sensuri, pentru o maruntire buna a solului, dupa care urmeaza pichetarea, marcarea randurilor, efectuarea gropilor si plantarea.

Sisteme de cultura

Densitati. Distantele de plantare difera in functie de sistema de masini pentru lucrarile de intretinere a solului, combaterea bolilor si daunatorilor si a recoltarii fructelor, astfel:

a) Plantatii pentru recoltarea manuala: 2,5-3 x 0,5 m cu un numar de 6666-8000 plante/ha.

b) Plantatii pentru recoltarea mecanizata cu combina: 4 x 0,5 m, 5000 plante/ha.

Sisteme de sustinere. In functie de marimea plantatiei se practica diferite sisteme de sustinere a plantelor: pe spalieri, tutori sau araci.

Dintre tipurile de sustinere pe spalieri, cea mai folosita este aceea cu doua randuri de sarme duble, in care se folosesc distantiere pentru micsorarea sau marirea distantei dintre sarme. Tulpinile roditoare si cele anuale se mentin intre sarmele spalierului. In toamna, la inceputul lunii noiembrie, se planteaza spalieri de-a lungul randului la distanta de 8 m unul de celalalt. Spalierii pot fi din beton, tevi sau din lemn, cu dimensiunile de: 2,5 m inaltime si 10-15 cm grosime. Se introduc in sol la 50-60 cm, ramanand afara 190-200 cm. Pe spalieri se fixeaza doua randuri de sarma galvanizata, primul rand la 75 cm de sol, iar cel de-al doilea la 150 cm.

Sisteme de irigare. Cel mai economic sistem este cel prin picurare, insa se poate aplica si irigarea prin aspersiune, cu norme de udare crescand cu varsta plantatiei, respectiv de 250 m3 apa/ha pana la 400 m3/ha, intr-un sezon aplicandu-se 4-6 udari, in functie de precipitatiile cazute.

Intretinerea solului. Consta in combaterea buruienilor atat pe rand, prin prasile executate manual, cat si intre randuri, prin discuiri sau frezari repetate.

Formarea benzii roditoare

Dupa plantare, tulpina se scurteaza la 10-15 cm deasupra solului. In cursul primului an de vegetatie din mugurii adventivi se vor dezvolta 3-4 tulpini, din care in primavara urmatoare se aleg 2-3 bine dezvoltate, cu internodii scurte si restul tulpinilor se elimina, fara cioturi, de la suprafata solului. Tulpinile oprite se scurteaza la 75-85 cm la soiurile neremontate, iar la cele remontate, care au fructificat in toamna, se indeparteaza prin taierea deasupra unui mugure viabil, zona din tulpina care a fructificat.

Sisteme de intretinere a solului

Solul se mentine curat de buruieni de-a lungul randului. Primavara devreme, inainte de aparitia drajonilor, se efectueaza o prasila superficiala de-a lungul randului, urmata de o erbicidare premergenta cu un erbicid selectiv. In cursul perioadei de vegetatie se aplica 1-2 erbicidari postemergente pentru distrugerea buruienilor. Intervalul dintre randuri se mentine curat de buruieni prin discuire si frezari repetate. In zonele in care cad precipitatii suficiente, solul dintre randuri se inierbeaza si se coseste de 3-4 ori pe sezon.

Tehnica fertilizarii plantatiilor

In plantatiile de zmeur pe rod, in functie de recolta scontata, continutul solului in macroelemente si diagnoza foliara, se vor aplica orientativ, dozele de elemente minerale. Se recomanda de asemenea ca dozele de N, P2O5, K2O sa se ajusteze cu un factor de corectie in functie de Diagnoza Foliara, stabilit pe baza continutului de NPK din frunza .

Tehnica irigarii plantatiilor

Fiind o specie cu un sistem radicular mai superficial si care nu suporta excesul temporar de apa in sol, irigarea se face cu norme de apa mici si dese, asigurand umiditate moderata si relativ constanta in primii 20-30 cm adancime.

La irigarea prin microaspersiune udarea se realizeaza prin instalatii fixe de aductiune a apei sub fiecare rand, cu emitatoare de apa suspendate deasupra plantelor pentru o udare unifoma in special sub randuri, sau prin instalatii de udare suspendate pe sistemul de sustinere al plantelor. In perioadele secetoase se efectueaza udari cu norme de 350-400 mc apa/ha, prin aspersiune sau prin picurare.

Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare

Dupa incheierea recoltatului, se elimina de la suprafata solului tulpinile care au rodit, iar tulpinile noi care asigura productia de fructe pentru anul urmator se dirijeaza pe sarma.

In primavara, la fiecare metru liniar se opresc cate 10-12 tulpini crescute, cat mai aproape de axa randului, iar restul se elimina de la nivelul solului. De asemenea, se scurteaza varfurile tulpinilor la 20 cm deasupra celui de-al doilea cuplu de sarme. La soiurile care asigura si productia de toamna pe drajonii crescuti in anul respectiv se indeparteaza zona apicala a tulpinii deasupra unui mugure viabil.

Recoltarea fructelor

Zmeurul se incadreaza in grupa plantelor cu fructele cele mai perisabile, fapt pentru care recoltatul se face direct in casolete de 250-500 g, pe timp uscat. Pe toata perioada maturarii fructelor, se recolteaza la un interval de 2-3 zile. Recoltarea se face dimineata, evitand perioada cu arsita puternica din timpul amiezii. Dupa recoltare, fructele se pastreaza in spatii frigorifice, pana in momentul livrarii.