Canepa – Cannabis sativa L.
Importanta
Canepa face parte din grupa plantelor textile de mare valoare pentru uzul uman si cel industrial. Din tulpinile de canepa se obtin fibrele (26-32%), care se utilizeaza in industria textila pentru diverse tesaturi, folosite la: confectionarea hainelor; fibre si impletituri de toate tipurile; panze grosiere pentru incaltaminte, panze marinaresti; ata si sfoara de foarte multe tipuri; materiale de pescuit.
Uleiul de canepa (cca 35-37%) este semnificativ si se poate folosi in alimentatia omului. Lemnul de canepa poate fi folosit drept combustibil solid. Are o valoare calorica aproape egala cu a motorinei. Puzderia ramasa dupa extragerea fibrei reprezinta 60% din masa tulpinii.
Origine si raspandire
Canepa provine din Asia Centrala si de Rasarit (zona muntilor Tian San). Azi, pe glob se cultiva cca 100000 ha, din care cea mai mare suprafata se gaseste in China. Suprafete semnificative cultivate cu canepa se afla si in Franta, Italia, Austria, Ucraina. In Romania, suprafata cultivata cu canepa, in ultimii ani, este sub 1000 ha, desi cererea de fibre de canepa pe piata europeana si mondiala este in crestere si la preturi bune.
Sistematica
Canepa face parte din familia Cannabaceae, alaturi de hamei. In cadrul familiei, canepa se gaseste in genul Cannabis care are doua specii:
- Cannabis sativa L.
- Canabis indica (Law.)
Canabis sativa L. are doua subspecii: C.s. ssp culta (Serebr.)- canepa cultivata si C. ssp. spontanea (Serebr.)- canepa salbatica.
Cannabis sativa ssp. spontanea are tulpina scunda- 0,5-1,5 m, foarte ramificata de la primul nod.
Particularitati morfologice
Canepa este o planta anuala, cu perioada de vegetatie de 120-150 de zile in culturile pentru samanta si 110-125 de zile in culturile pentru fibre (recoltate la maturitate tehnica).
Radacina este pivotanta, ramificata, slab dezvoltata in comparatie cu partea aeriana. Ea patrunde in sol pana la adancimea de 40-200 cm si se dezvolta lateral in jurul plantei, pe o raza de 70-80 cm. Radacina rprezinta cca 10% din totalul masei vegetale a plantei de canepa. La plantele femele, radacina este mai bine dezvoltata decat la plantele mascule.
Tulpina este ierboasa la inceputul vegetatiei, de culoare verde, acoperita cu perisori protectori aspri; la maturitate, se lemnifica si ajunge la inaltimi de 1-7 m (in functie de provenienta, zona de cultura si conditiile pedoclimatice ale anului). Tulpina are 5-25 internoduri (in functie de provenienta), cu diametrul la baza de 0,5-6 cm. Este neramificata in culturile pentru fibre si slab ramificata in culturile pentru samanta (depinzand de forma de cultura, soi si spatiul de nutritie).
Din punct de vedere chimic, la fel ca la in, fibrele de canepa sunt formate din celuloza (cca 85-90%), lignina si pectina, care sunt elementele de legare a fibrelor elementare in fibre tehnice si a acestora de lemnul din tulpina. Lignina si pectina se descompun in procesul de topire; fibrele tehnice si chiar cele elementare sunt puse in libertate prin topire prelungita.
Frunzele au un numar duferit de foliole. Cele bazale sunt simple si asezat opus. Frunzele sunt acoperite cu perisori protectori si secretori, acestia din urma gasindu-se in numar mare pe frunzele din inflorescenta femela.
Florile: din punct de vedere al asezarii sexelor, canepa poate fi: unisexuat dioica si monoica. Inflorescenta mascula este o cima bipara, iar cea femela, un spic aparent. Florile mascule sunt formate din cinci sepale, cinci stamine cu filamente lungi si antere mari, pline cu polen. Florile femele sunt formate dintr-un perigon protejat de doua bractee pubescente glandulos, sub care se formeaza un gineceu cu ovar uniovular, unicarpelar, cu stigmat lung si pufos, de culoare alb-cenusie.
Fructul este o nucula rotunda, de culoare cenusiu-verzuie, mozaicata. Masa a 1000 boabe variaza, in functie de provenienta canepei, intre 16 si 25 g. Pericarpul nucular se fisureaza usor in procesul de treierat sau la conditionare, ceea ce determina reducerea germinatiei.
Cerintele privitoare la clima si sol
Canepa este o planta a zonelor cu clima calda si umeda. In ceea ce priveste factorii climatici, canepa are cerinte asemanatoare cu porumbul. Ea da rezultate bune in zonele racoroase si umede, unde poate ocupa suprafete intinse alaturi de: cartof, inul pentru fuior, sfecla pentru zahar si ovaz.
Cerintele privitoare la temperatura
Semintele germineaza la minim 2-3ºC, temperatura optima fiind de 8ºC. Intre faza dicotiledonala si cea de 3-4 frunze, canepa este sensibila la temperaturi sub -2ºC. Incepand cu faza de 6 perechi de frunze pana la butonizare, temperatura optima pentru canepa este de 15-18ºC. Butonizarea si inflorirea se desfasoara i conditii normale la temperatura de 18-20ºC, iar infloritul si maturizarea semintelor se desfasoara bine la temperatura de 20-24ºC.
Cerintele privitoare la lumina
Canepa are cerinte mari in ce priveste lumina. Aceste cerinte si reactia la fotoperioada sunt date de provenienta canepei. In functie de intensitatea, durata luminii si reactia la lumina, canepa are doua grupe distincte:
- canepa de zi lunga, formata in climatul nordic, care, adusa in conditiile din Romania, are cresteri vegetative limitate, ramane la inaltime de 1-1,5 m si da productii mici de tulpini;
- canepa de zi scurta, formata in climatul sudic, care cultivata spre nord, are tendinta de a creste la 3-4 m, formand tulpini subtiri, lungi si bogate in fibra.
Cerintele privitoare la umiditate
Canepa are cerinte mai reduse in ce prinveste umiditatea in primele 30 de zile de vegetatie si mai ridicate in urmatoarele 40-50 de zile, cand plantele ajung in faza de butonizare-inflorit. In aceasta perioada, canepa consuma 2/3 din cantitatea de apa necesara pe intreaga perioada de vegetatie. Seceta in perioada de imbobocire-inflorit reduce productia si calitatea fibrelor.
Cerintele privitoare la sol
Canepa este o planta pretentioasa fata de sol, din cauza sistemului radicular slab dezvoltat si a perioadei scurte de vegetatie. Cele mai bune soluri pentru cultivarea canepei sunt solurile: mijlocii, afanate, bogate in humus si calciu; cu capacitate buna de retinere a apei; cu pH-ul de 6,8-7,5. Canepa da rezultate bune pe soluri de tip cernoziom, brun roscate, aluvionare, daca lucrarile solului sunt uniforme sub aspectul fertilitatii.
Tehnologia culturii pentru fibre
Amplasarea canepii: Este bine sa fie amplasata in asolamente de scurta durata in care ea contribuie la imbunatatirea insusirilor solurilor si a poentialului productiv al acestora.
Rotatia: Canepa suporta monocultura timp de 2-4 ani, in conditiile in care: solul este fertilizat ana de an cu ingrasaminte organice fermentate si minerale; nu se semnaleaza atacuri de daunatori (molie, pureci, omida capsulelor).
Samanta si semanatul: samanta trebuie sa provina din recolta anului anterior, din culturi certificate. Perioada de semanat este atunci cand, la adancimea de 5-7 cm in sol, se realizeaza 7-8ºC si vremea are tendinte de incalzire.
Lucrari de ingrijire
In cultura canepei pentru fibre si mixte se fac putine lucrari de ingrijire:
- tavalugirea, imediat dupa semanat, daca solul are umiditate putina;
- plivirea buruienilor aparute in primele faze de vegetatie (vetre de rapita si mustar);
- combaterea daunatorilor-purecii canepei(Psylliodes attenuata).
Recoltarea
Canepa pentru fibre se recolteaza la maturitate tehnica, cand plantele mascule isi scutura ultimele pale de polen, iar tulpinile au culoare galben-verzuie si frunzele cazute pe sol. Recoltarea se face prin taiere, atat a plantelor mascule ajunse la maturitate, cat si a plantelor femele aflate in vegetatie.
Productiile de tulpini sunt in medie de 5-6 t/ha, dar pot ajunge pana la 10-12 t/ha tulpini uscate.
Cantitatea de fibre realizata pe un hectar dupa prelucrarea tulpinilor reprezinta 16-30% din productia de tulpini.