Coacaz (Ribes Rubrum)
Importanta
Coacazul negru este o specie cu fructificare precoce, incepand din anul al3-lea dupa plantare, cu productii crescande pana in anii 6-7. Fructele de coacaz negru sunt foarte bogate in vitamina C, acizi organici, antociani, saruri minerale cu rol in fortificarea organismului uman si ameliorarea starii de sanatate. Pe langa fructe, consumate in forma prelucrata, congelata sau deshidratata(ceaiuri), se mai pot valorifica frunzele si mai ales mugurii care sunt bogati in uleiuri volatile esentiale cu proprietati antibactericide, cicatrizante etc.
Coacazele rosii si albe se valorifica in cea mai mare parte sub forma prelucrata, dar si in stare proaspata. Au un continut mediu in vitamina C si alte vitamine (PP,B1, B2, B6), saruri minerale, acizi organici, pectina etc.
Cerintele fata de factorii de mediu
Cerintele fata de sol. Pentru cultura coacazului negru cele mai favorabile sunt solurile fertile, bogate in materie organica, usoare, bine drenate: aluvionare, argilo-nisipoase si chiar argiloase daca au un drenaj bun al apei. Coacazul are cerinte ridicate pentru elementele nutritive din sol:azot, fosfor, potasiu si calciu. Pentru coacazul rosu si alb cele mai propice sun solurile luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, profunde. Reactia solului de la acida pana la alcalina (pH-5,0-8,5).
Cerintele fata de temperatura. Este o specie de climat umed si racoros, reuseste bine in zonele colinare, deluroase si premontane cu temperaturii medii anuale de 8,0-8,5ºCsi cu peste 600 mm precipitatii anual, dar distribuite proportional cu deficitul pluviometric lunar. Zonele cele mai propice sun cele cu altitudini de peste 500 m, respectiv, zonele de deal si submontane. Rezista bine la ger, pana la -28ºC -32ºC, dar in unii ani este afectat de brume si ingheturi tarzii. Florile deschise rezista pana la -3ºC si -5ºC. Temperaturile de 18-22ºC din perioada infloririi favorizeaza legarea fructelor, iar cele ridicate, de peste 25ºC insotite si de seceta atmosferica induce fenomenul de „meiere”, adica o slaba legare a fructelor si scaderea drastica a productiei.
Coacazul rosu este mai adaptat la conditii de temperaturi mai ridicate, avand o plasticitate ecologica mai mare, putandu-se cultiva in regiunea de campie pana in zona dealurilor inalte. de asemenea este rezistent la ger.
Cerintele fata de lumina. Coacazul negru are cerinte moderate fata de factorul de lumina. Creste si fructifica si in conditii de lumina mai redusa , suportand astfel bine semiumbra, ceea ce permite cultivarea lui in plantatii intercalate cu pomi fructiferi, insa , productiile cele mai si fructele de calitate superioara se obtin in plantatiile cu expunere buna la lumina. Coacazul rosu si alb au cerinte mai mari fata de lumina , comparativ cu cacazul negru.
Cerintele fata de apa. Coacazul negru are cerinte mari la umiditatea din sol si aer. In perioadele secetoase sufera prin uscarea frunzelor, apoi a lastarilor si, in final, a intregii tufe. Zonele cele mai indicate sunt cele cu precipitatii anuale de 700-800 mm, uniform distribuite in perioada de vegetatie. Coacazul rosu si alb are cerinte realativ moderate fata de apa, fiind mai rezistent la seceta comparativ cu coacazul negru.
Coacazul este format din soiuri autohtone si straine. Cocazul, cu deosebire cel negru, este avizat la polenizarea incrucisata, fapt pentru care se recomanda asocierea a cel putin doua soiuri. Principalele soiuri de coacaz negru cultivate in tara noastra sunt: Amurg, Perla neagra. Record 35, Poli 51, Ronix, Abanos, Deea, Tsema; cele de coacaz rosu: Rosu timpuriu, Jonkheer van Tets, Abundent,, iar cele de coacaz alb: Margaritar si Blanka.
Tehnologii de infiintare si intretinere pana la intrarea pe rod
Pregatirea terenului consta in eliberarea de cultura premergatoare sau de resturi vegetale, nivelarea terenului si aratura adanca (35-40 cm).
Densitati. Distantele de plantare difera in functie de sistemul de masini pentru lucrarile de intretinere a solului, combaterea bolilor si daunatorilor si a recoltarii fructelor astfel:
a) Plantatii clasice:2,5-3m x 1-1,2m, cu un numar de 2770-4000 de plante/ha, cu recoltarea manuala si /sau prin scuturarea fructelor pe prelate colectoare, in care se adopta forma de conducere a plantelor, tufa libera.
b) Plantatii intensive:4mx 0,5-0,7m, cu 3125-5000 plante/ha pentru recoltarea mecanizata cu combina, in care plantele formeaza un grad fructifer, constand din tufe fromate din tulpini tinere 1-3 ani.
c) Plantatii intercalate cu pomi:ex. in cazul culturii nucului asociat cu coacazul negru:9 m distanta intre randuri si 8 m intre pomi pe rand, intre 2 pomi pe rand se planteaza 3 tufe de coacaz negru la distantele: 1,7x 0,8×0,8×1,7 m. Tufele de coacaz folosesc foarte bine spatiul pe rand cel putin 3-4 ani, suportand in continuare semiumbra.. Intre randuri se planteaza cate 2-3 randuri de coacaz la 1,0m intre plante pe rand.
Sisteme de sustinere. Pentru plantele conduse sub forma de trunchi cu coroana (coacazul rosu si alb), precum si la cele sub forma de cordoane fructifere se foloseste sustinerea pe spalieri cu doua sau trei sarme.
Sisteme de irigare. Irigarea prin aspersiune, desi are un consum de apa mare, da cele mai bune rezultate comparativ cu irigarea localizata prin picurare.
Particularitati de plantare. Lucrarea se efectueaza toamna, la finele lunii octombrie-prima decada a lunii noiembrie. Chiar daca s-a efectuat fertilizarea de baza, este indicat ca la fiecare groapa de plantare sa se distribuie cate 8-10 kg de mranita. Butasii se planteaza astfel incat in groapa de plantare sa intre radacinile si 4-6 cm din tulpina. Solul se taseaza bine in jurul plantei, iar in final se toarna cate 5-6l apa pentru a se realiza un contact cat mai bun al radacinilor cu solul.
Tehnica formarii tufelor
Imediat dupa plantare se procedeaza la scurtarea tulpinii la 10-15 cm de la sol, astfel ca din mugurii ramasi pe portiunile taiate sa porneasca cat mai multi lastari.
In primavara celui de-al 2-lea an, din totalul tulpinilor crescute in primul sezon de vegetatie se aleg 3-6 tulpini care se scurteaza la o lungime de 35-40 cm, iar restul tulpinilor se indeparteaza de la punctul de insertie. In primavara celui de-al 3-lea an pe langa cele 6 tulpini lasate in anul anterior, pe care deja s-au format ramuri laterale, se aleg 4-5 lastari crescuti din zona coletului, restul indepartandu-se. Totodata se intervine asupra tulpinilor crescute anterior prin scurtarea varfurilor feicarei ramificatii cu circa 1/5 din lungimea lor, adica 15-20 cm.
Tehnologii de intretinere a plantatiilor dupa intrarea pe rod
Solul se mentine curat de buruieni de-a lungul randului prin prasile si mulcire, iar intre randuri, se practica inierbarea naturala sau artificiala. Iarba dintre randuri se coseste de 3-4 ori pe sezon, iar fanul rezultat se foloseste ca mulci de-a lungul randurilor.
Dupa anul 4 la coacazul negru se efectueaza taieri de fructificare care constau in eliminarea cresterilor mici, slabe, debile si inlocuirea lor cu tulpini de un an pornite de la baza tulpinii ce trebuie inlocuita. Se elimina toate ramurile rupte, bolnave si cele batrane de 4 ani, precum si cele care indesesc centrul tufei si care impiedica efectuarea lucrarilor de intretinere a plantatiei. La coacazul rosu si alb care rodesc pe ramuri scurte, buchete, aglomerari de muguri, productia de fructe se deplaseaza catre periferia tufei, de aceea tulpinile principale dupa 6-7 ani se deganisesc, ele trebuind sa fie taiate si inlocuite cu lastari noi crescuti de la baza tufei.