Codiaeum (Codiaeum variegatum)
Genul Codiaeum este originar din padurile din Malaezia si din insulele Pacificului. In mod obisnuit este denumit croton si este cultivat ca planta de apartament pentru frumoasele sale frunze cu valoare ornamentala deosebita, care se prezinta intr-o gama larga de culori, nuante si forme. Este o planta careia i se poate mentine aspectul, scurtandu-i regulat ramurile si care poate ajunge la un metru inaltime; nu este simplu de cultivat. Necesita caldura constant, tot timpul anului, deoarece altfel isi pierde frunzele si moare; mai mult, pentru mentinerea frumusetii frunzisului este idispensabil sa fie asezata in plina lumina. In timpul verii, planta adulta prezinta ramuri cu flori mici, galbene, cu forma de stea.
Cultivare
In cazul in care radacinile au ocupat complet ghiveciul, in februarie planta transvazata intr-un compost fertil propice; in luna martie, daca vi se pare saraca in frunze si neuniforma, taiati cu grija din ramuri, reducand volumul plantei; dupa aceasta operatie, tulpinile taiate elimina o seva alba; presarati pe ele pulbere de sulf sau carbune, pentru a determina cicatrizarea. In timpul perioadei de activitate vegetala, mentineti planta intr-un loc aerisit si in plina lumina; evitati expunerea directa la soare care poate arde frunzele si asigurati o temperatura in jurul a 18 grade Celsius.
Codiaeum creste rapid si trebuie udat regulat si stropit dimineata; in plus, este oportun sa administrati un ingrasamant lichid adaugat in cantitate mica in apa cu care se uda planta, o data la 10-15 zile; in octombrie puteti reduce dozele cu scopul de a pregati planta pentru repausul din timpul iernii. Este indispensabil ca iarna temperatura sa nu scada sub 15 grade Celsius, de aceasta depinzand sanatatea plantei; frigul determina putrezirea radacinilor, motiv pentru care este bine sa asezati planta in locuri luminoase, calde si aerisite, dar lipsite de curenti de aer; opriti administrarea ingrasamintelor si udati-o mai putin.
Reproducere
Daca planta ramane cu parteaza bazala lipsita de frunze, puteti face un marcotaj, iar cand apar radacinile replantati partea apicala intr-un ghiveci. Partea apicala a tulpinii, taiata adecvat, va emite lateral lastari noi. Butasii se preleva primavara din ramurile cele mai groase, lungi de 7-10 cm si, daca este posibil, avand atasate doua perechi de frunze si un lastar; introduceti-le partea taiata intr-o pulbere rizogena si plantati-i intr-un compost fertil, amestecat in parti egale cu nisip; udati amestecul pana cand apar radacinile mentinand butasii la umbra si la o temperatura in jur de 24 grade Celsius. Daca utilizati o ladita pentru reproducere indepartati capacul de 2-3 ori pe zi sau tineti-o mereu deschisa in partea superioara, evitand astfel formarea condensului si, consecutiv, putrezirea. Radacinile se ivesc dupa 3-4 saptamani si in acest moment butasii se transplanteaza in ghivece continand un compost fertil.
Multiplicarea se mai poate face si prin seminte, care se sadesc definitiv in ianuarie sau februarie; puteti utiliza acelasi compost ca si pentru butasi. Dupa ce semintele au incoltit asigurati o temperatura de 21 grade Celsius si aerisiti ambientul.
Pericole si precautii
Cosenilele fainoase, de aspect alb-pufos, se ataseaza pe fata inferioara a frunzelor sau la locul de insertie a acestora pe tulpina; puteti sa le indepartati folosind o pensula inmuiata in alcool denaturat. Cosenilele brune formeaza niste protuberante mici maronii situate pe petiolul sau pe fata inferioara a frunzelor; tratati planta ca si in cazul celor fainoase sau stropiti-o cu un insecticid specific. Paianjenul rosu infesteaza planta daca ambientul este uscat, tesand panze subtiri si albe pe fata inferioara a frunzelor sau pe locul de incrucisare a ramurilor; eliminati-i cu acaricide specifice si mentineti permanent planta suficient de bine udata si intr-un ambient umed. Frunzele se vestejesc si cad daca plantele sunt udate excesiv sau, din contra, deficitar, daca se gasesc in medii prea reci, prea umbrite sau daca se administreaza prea rar ingrasaminte; arsurile frunzelor sunt cauzate de o expunere prea indelungata direct la soare.
Specii si varietati horticole
Codiaeum aucubaefolium este o planta viguroasa, usor de cultivat; are frunze dese si pergamentoase, lucioase, colorate verde stralucitor, patate neuniform cu galben.
Codiaeum bogoriense este o planta compacta cu frunze ovale, lungi, colorate verde inchis cu motive galbene.
Codiaeum spirale este un arbust compact care creste sub forma de tufa; are frunze rigide si inguste cu nervuri de la galben la rosu; este originar din Malaezia.
Codiaeum variegatum varietatea pictum este o specie originara din Malaezia, sudul Indiei si Sri Lanka; frunzele sunt dese si pergamentoase, sempervirescenta, verde inchis, cu nervuri frumoase in diverse tonuri de la roz la galben. Prezinta mai multe varietati: „Disraeli” are frunze lanceolate, in forma de spatula, verzi cu pete galbene, cu nervuri galbene si fata inferioara intr-o nuanta de rosu-caramiziu. „Reidii” se deosebeste de celelalte varietati prin coloritul mai intens al frunzisului; frunzele sunt lungi, usor ondulate, verzi, cu zone colorate in nuante variate de la galben la roz-rosu si nervuri galbene sau rosii; planta are un aspect compact, iar frunzele mari, ovale, rigide si usor pergamentoase; sunt verzi negricioase patate cu galben, portocaliu si stacojiu.
Codiaeum warrenii se deosebeste de celelalte specii prin aceea ca planta este mai mare, fiind asemanatoare cu un copac; este originara din jungla malaeziana. Frunzele tinere sunt verzi cu nervuri galbui, lungi si inguste, usor arcuite si lasa impresia ca sunt suspendate de ramuri; cele adulte sunt verzi- negricioase cu nervuri rosietice.