Conopida-Brassica oleracea, var. botrytis (L.) Miller
Importanta
Conopida se cultiva pentru inflorescentele hipertrofiate care se utilizeaza la prepararea diferitelor mancaruri si a muraturilor sau in industria conservelor.
Inflorescentele au un continut ridicat in apa (90 %), dar valoarea energetica este de 30 cal/100g.
Origine si raspandire: Conopida are o origine controversata. O lunga perioada de timp s-a presupus ca are originea din zona orientala a Marii Mediterane, provenind din specia de varza salbatica, Brassica oleracea var. silvestris. Se considera ca zona de origine si Cipru, de unde gradinarii din secolele XVI-XVII isi procurau semintele care erau apreciate datorita calitatii.
Particularitati botanice si biologice. Conopida se comporta in cultura ca o planta anuala.
Radacina este pivotanta, ramificatiile secundare fiind in stratul de sol de pana la 25-40 cm adancime.
Axul hipocotil este de culoare violacee. frunzele cotiledonale, cordiforme.
Frunzele din rozeta sunt petiolate, de forma oval-alungita si marginea frunzelor, fiind dintata.
In mijlocul rozetei de frunze, apare dupa 60-80 zile de la semanat, inflorescenta modificata, formata la inceput din lastari scurti, carnosi, etiolati. Inflorescenta apare cand planta a format 9-12 frunze, sub forma primordiilor ramificatiilor de ordinul 1,2,3. Cele de ordinul 4,5,6, apar cand planta are 15-16 frunze. In final o inflorescenta cuprinde aproximativ 2000 de ramificatii, care au fiecare un diametru de 1-3 cm. La unele soiuri inflorescenta este protejata de frunzele din rozeta si astfel va avea o culoare alba. Cand nu este protejata, sub influenta luminii capata o culoare alba-galbuie.
Dupa 10-20 zile de la formarea inflorescentelor carnoase, acestea se desfac, pedicelii florali se alungesc, se lignifica si se inverzesc formandu-se astfel lastarii floriferi. Fructul este de tip silicva in care se formeaza semintele mici, cu diametru de 2-2,5 mm, sferice, de culoare brun-inchis. Facultatea germinativa se pastreaza 5-6 ani.
Existente ecologice. Conopida este o planta de climat umed si racoros. In perioadele calduroase si secetoase nu da rezultate bune de productie atat sub aspectul cantitatii cat si al calitatii, de aceea, in conditiile de la noi cultura se practica primavara si toamna.
Temperatura optima de crestere este de 15-20 grade Celsius. Temperatura optima de germinare a semintelor este de 18-20 grade Celsius. Vernalizarea plantelor are loc la temperaturi cuprinse intre 12 si 16 grade Celsius, fapt ce permite producerea semintelor intr-un singur an. In primele faze de vegetatie (5-10 saptamani), temperatura optima de crestere este de 18-22 grade Celsius. Dupa formarea partii comestibile plantele sunt sensibile la inghet, astfel la -5 grade Celsius, pe inflorescente apar pete translucide care, ulterior, provoaca putrezirea acestora.
Fata de umiditate conopida are cerinte ridicate. Nivelul optim al umiditatii solului este de 80 % din capacitatea de camp. Umiditatea relativa a aerului ridicata favorizeaza obtinerea de productii mari.
Conopida prefera solurile bine drenate, structurate, deoarece este sensibila la asfixierea radacinilor. Sunt bune solurile luto-nisipoase sau lutoase, bogate in humus, cu pH-ul 6,8-7,5, pentru a reduce riscul de atac al herniei verzi (Plasmodiophora brassicae).
Absorbtia azotului, potasiului si in mare masura a calciului este proportionala cu sporirea masei vegetale in timp ce fosforul, magneziul si sulful este absorbit de catre plante in mod constant pe tot parcursul desfasurarii culturii.
Cultivare. Soiurile cultivate se grupeaza dupa durata perioadei de vegetatie in:
-soiuri timpurii (100-200 zile): Alto, Fremont, Dumbrava, Fortados, Cabrera, Timpurie de Bacau, Veralto, Serano;
-soiuri semitarzii si tarzii (120-140 zile): Bulgare de zapada, White Ball, Suprimax, Lateman, Batsman, Aviso.
Tehnologia de cultura in camp
In asolament, conopida ocupa sola legumelor varzoase. Pregatirea terenului se face ca pentru cultura de varza.
Cultura timpurie
Pentru obtinerea unor productii timpurii in camp se folosesc numai soiuri cu perioada de vegetatie scurta, iar pentru infiintarea culturii se produc rasaduri repicate in cuburi nutritive.
Producerea rasadurilor are loc in rasadnite calde. Se seamana in luna februarie, 400-500 g samanta. In faza de 1-2 frunze adevarate, rasadul se repica in cuburi nutritive de 5 x 5 cm.
Plantarea rasadurilor se face in perioada 15-30.III, in sudul si vestul tarii iar in zonele colinare, intre 25.III si 10.IV.
Lucrarile de intretinere constau in completarea golurilor dupa cateva zile de la plantare, combaterea buruienilor si afanarea solului prin prasile mecanice si manuale. In perioadele secetoase se aplica udari prin aspersiune cu norme de 300-400 m3 apa/ha. Sunt necesare 1-2 fertilizari faziale si tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor si daunatorilor.
Pastrarea inflorescentelor se poate realiza o perioada scurta de timp in spatii reci si umede pentru a preveni deprecierea calitativa a acestora.
Cultura de toamna
Deoarece cultura se infiinteaza in timpul verii, poate sa urmeze in acelasi an dupa alte legume timpurii.
Cultura de toamna se poate infiinta prin rasad sau prin semanat direct.
Pregatirea terenului. Toamna se face fertilizarea de baza, ca pentru varza si aratura adanca. Dupa culturile secundare anticipate, se face o aratura de vara la 15-18 cm, urmata imediat de 1-2 discuri pentru maruntirea acesteia.
Rasadul se produce pe strat, in camp. Se seamana in luna mai, 3-4 g samanta/m2 fiind necesara o cantitate de 300-400 g pentru asigurarea rasadului necesar unui hectar de cultura. Rasadurile nu se repica.
Plantarea rasadurilor se realizeaza in perioada 10-20 iunie pana in 15-25 iulie in functie de zona de cultura si perioada de vegetatie a soiului utilizat. Se planteaza rasadurile, mocirlite in prealabil, manual sau semimecanizat, la distante de 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm intre plante pe rand.
Semanatul direct in camp se poate face pe un teren bine maruntit si nivelat, cu semanatoarea SPC-6, echipata cu discuri prevazute cu orificii mici. Se seamana in luna mai, folosind 1-1,5 Kg samanta/ha.
Recoltarea inflorescentelor formate, se face in perioada septembrie-octombrie.
Cultura fortata si protejata
Pentru obtinerea unor productii de conopida primavara devreme sau toamna tarziu se poate practica cultura in sere si solarii.
Cultura in sere se efectueaza in ciclul I. Pentru aceasta serele se pregatesc in mod corespunzator si se produce rasadul in sera inmultitor.
Semanatul are loc in ultima decada a lunii octombrie. Se produce rasad repicat in cuburi nutritive sau ghivece de 7 x 7 cm, folosindu-se 300-350 g/samanta.
Rasadurile se planteaza in decembrie-ianuarie la distante de 40/30 cm.
Lucrari de intretinere. La cateva zile dupa plantare se realizeaza completarea golurilor. Solul se mentine afanat prin prasile manuale si mecanice, cu motofreza. Se aplica udari in vederea asigurarii unei umiditati de 80-85 % din capacitatea de camp. Se fac 1-2 fertilizari faziale aplicandu-se 150-200 Kg/ha azotat de amoniu si 200-250 Kg/ha sulfat de potasiu.
Cultura in solarii se poate efectua primavara devreme sau toamna.
In vederea plantarii solarul se pregateste in mod corespunzator, incepand din toamna, cand se fertilizeaza cu gunoi de grajd 40-60 t/ha, 300-350 Kg/ha superfosfat si 200-250 Kg/ha sulfat de potasiu, care se incorporeaza in sol cu rotosapa MSS-1,4. Primavara, se acopera solarul apoi, dupa zvantarea solului se aplica 150-200 Kg/ha azotat de amoniu si se lucreaza cu freza.
Rasadul se produce in sera inmultitor sau in rasadnite calde pentru cultura de primavara si pe strat, in liber, pentru cea de toamna. Se produce rasad repicat in cuburi dar pentru cultura de toamna poate fi si nerepicat.
Sunt necesare 300-400 g samanta. Perioada de semanat este in 10-20 ianuarie, pentru cultura de primavara si in 15-30 iunie, pentru cea de toamna.
Plantarea se face la inceputul lunii martie, respectiv la sfarsitul lunii iulie, in functie de felul culturii. Distantele de plantare sunt de 40/30-40 cm la plantarile de primavara si 60-70/35-40 cm la cele de toamna, datorita habitatelor diferite ale soiurilor utilizate.
Producerea semintelor
Datorita temperaturilor mai ridicate la care se produce vernalizarea plantelor, producerea semintelor de conopida dureaza un singur an.
Fiind specie alogama, culturilor semincere li se asigura distante de izolare de 2000 m.
Pregatirea terenului incepe din toamna, printr-o fertilizare cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-400 Kg/ha superfosfat si 180-200 Kg/ha sulfat de potasiu care se incorporeaza la 28-30 cm prin aratura adanca.
Rasadurile se produc in rasadnite calde incepand din ianuarie, fiind necesare 300-400 g samanta. Rasadurile se repica in cuburi de 7 x 7 sau 10 x 10 cm.
Cultura se infiinteaza in ultima decada a lunii martie, pana in 10-15 aprilie. Se planteaza la distante de 75/35-40 cm.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate la culturile pentru consum, nefiind necesara protejarea inflorescentelor. Sunt necesare 2-3 lucrari de purificare biologica, indepartand din cultura plantele netipice soiului, cele bolnave sau slab dezvoltate precum si plantele la care inflorescentele nu se mentin o perioada suficienta de timp in faza compacta. Pe suprafete mici cultura se araceste sau se paliseaza pe spalier.
Recoltarea semincerilor are loc in august-septembrie, manual, prin taierea tulpinilor, apoi se leaga in snopi, se lasa sa se usuce si se batozeaza.
Productia de seminte este de 200-250 Kg/ha.