Dicentra (Dicentra)
Genul dicentra reuneste 15 specii erbacee sau suffrutescente, perene, originare din Asia si America. Dintre acestea, mai frecvent intalnita in tara noastra este specia Dicentra spectabilis Lam.
Particularitati biologice. Planta creste sub forma de tufa de lastari lignificati la baza, frumos arcuiti, cu lungimea de 60-90 cm. Frunzele sunt alterne, lung petiolate, colorate in verde-glauc pe partea superioara si verde deschis pe partea inferioara. Florile sunt cordiforme, comprimate lateral si prevazute cu doi pinteni orientati lateral. Sunt dispuse uniserial si sunt colorate in nuante diferite de roz, alb sau rosu. Inflorirea are loc in aprilie-iunie.
Exigente ecologice. Este o planta putin pretentioasa, totusi infloreste mai frumos pe solurile fertile, semiumbrite, putin umede.
Inmultirea si cultura. Cel mai frecvent inmultirea are loc prin divizarea tufei. De asemenea, se mai pot inmulti si prin butasi de varf de lastari sau fragmente de radacini si prin seminte.
Divizarea tufei se face fie primavara fie in martie, inainte de reluarea vegetatiei, fie in aprilie, imediat dupa pornirea plantelor in vegetatiei. Diviziunile de plante pot fi plantate direct la locul de decor dar este mai bine sa fie trecute mai intai prin pepiniera, pentru un sezon de vegetatie, caz in care se obtine o mai buna fortificare a plantelor.
Distantele dintre plante la locul definitiv sunt de 50-70 cm.
Inmultirea prin butasi de varf de lastari se face cel mai bine in luna august, folosind lastari semilemnificati. Acestia se inradacineaza pe substrat de nisip, sub tocuri de rasadnite reci, semiumbrite. Toamna butasii inradacinati se planteaza pe brazde in pepiniera, la distantele de 20-25 cm, unde se ingrijesc pana toamna anului urmator, cand plantele rezultate pot fi plantate la locul de decor. Butasii de fragmente de radacini se fac primavara in aprilie, imediat dupa intrarea plantelor in vegetatie. Se aleg radacinile cele mai groase si se va avea grija ca la fragmentarea acestora sa se pastreze cat mai mult din pamantul aderent. Plantarea butasilor se face mai intai pe brazde in pepiniera, intr-un sol mai nisipos, la distantele de 20-25 cm iar in toamna plantele pot fi transplantate la locul de decor.
Inmultirea prin seminte se practica mai rar datorita germinatiei dificile a semintelor. Acestea se supun mai intai procesului de postmaturare, prin stratificare in nisip umed, la temperaturi scazute, din toamna pana primavara, in martie-aprilie. Dupa postmaturare semintele se seamana in ladite, intr-un substrat nisipos.
Pentru obtinerea a 1000 de plante sunt necesare 15 g seminte. Temperatura optima pentru germinatia semintelor este 16-18 grade Celsius, plantele rasar in 20-50 zile de la semanat. Rasadurile se repica dupa 4-5 saptamani de la rasarire, pe brazde in pepiniera, la distantele de 15-20 cm, unde se ingrijesc pana in primavara sau toamna anului urmator, cand plantele pot fi transplantate la locul definitiv; se folosesc aceleasi distante de plantare ca si pentru plantele obtinute din seminte. Se aplica lucrarile generale de ingrijire.