Dovlecelul comun-Cucurbita pepo
Importanta
Se cultiva pentru fructele sale consumate in diferite faze ale maturitatii tehnice, avand o valoare nutritiva superioara castravetilor. Fructele sunt bogate in hidrati de carbon (10 %), saruri minerale si vitamine, asigurand o valoare energetica de 16 cal/100 g, iar semintele contin cca 40 % ulei comestibil.
Fructele se folosesc pentru consum sub forma de multiple preparate culinare simple sau combinate, in industria conservelor, industria farmaceutica, iar semintele pentru extragerea de ulei comestibil.
Fructele care au depasit maturitatea de recoltare si cele ajunse la maturitatea fiziologica constituie un bun furaj pentru animale.
Particularitati biologice. Dovlecelul este o planta anuala, cu un sistem radicular bine dezvoltat care patrunde in sol pana la adancimea de 1,8 m si are o capacitate mare de exploatare a rezervelor de apa si hrana din sol.
Tulpina, la soiurile cultivate la noi in tara, creste sub forma de tufa erecta, compacta, viguroasa, cu ramificatii scurte si cu un diametru de 0,8-1,0 cm, dar exista soiuri cu vrejii lungi, taratori.
Frunzele sunt mari, pentalobate, cu un petiol lung, gros si gol. Tulpinile si frunzele sunt acoperite cu perisori rigizi.
Florile sunt unisexuate, cu petale mari si de culoare galbena. Florile femele sunt solitare, cu ovarul mare, cilindric, iar cele mascule sunt grupate cate 2-3 la un loc si apar pe planta mai devreme decat cele femele. Polenizarea este alogama entomofila, necesitand spatii de izolare de 2000 m intre soiuri in vederea producerii semintelor.
Fructul este o melonida, de forma cilindrica cu o ingustare spre peduncul si are culori diferite in functie de soi (alba, alba-verzuie, verde).
Coaja fructelor tinere la inceput este fina, frageda si suculenta, ca apoi pe masura ce acestea ajung la maturitate fiziologica sa devina tare si puternic lemnificata.
Semintele sunt mari, oval-turtite, prevazute cu o bordura de 1 mm pe margine, cu suprafata neteda si de culoare alba-murdara pana la galbena. Greutatea a 1000 seminte este de 90-150 g, au o facultate germinativa de 75-95 % ce se pastreaza 6-8 ani. Semintele, avand un continut mare de ulei, trebuie pastrate in conditii de temperatura si umiditate scazute pentru a nu se altera.
Existente ecologice. Fata de factorii de vegetatie, cerintele dovlecelului sunt asemanatoare cu cele ale castravetilor. Semintele germineaza in 14-16 zile la temperatura minima de 12-14 grade Celsius si in 6-7 zile la temperatura optima de 20-25 grade Celsius. Temperatura optima de vegetatie este de 25-28 grade Celsius, cu minime de 15-16 grade Celsius si maxime de 30-35 grade Celsius.
Planta este foarte pretentioasa fata de lumina. Pe terenurile umbrite sau imburuienate productiile scad considerabil.
Are cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, avand un coeficient de transpiratie foarte mare (748-834), dar datorita sistemului radicular bine dezvoltat suporta perioadele de seceta.
Dovlecelul cere soluri profunde, afanate, revene, lipsite de buruieni, adapostite de curentii reci de aer, bine aprovizionate cu elemente nutritive, cu un pH de 6,5-7,2. Pentru o tona de produs plantele au nevoie de 4 Kg N, 1,5 Kg P2O5 si 3,5 Kg K2O.
Cultivare
Soiuri: Dana, Fara vrej, De Italia, Daneta, Orange Zucckini;
Hibrizi F1: Blank, Gold Rush, Ambasador, Diamant, Arlika, Opal etc.
Tehnologia cultivarii dovlecelului in camp
Alegerea si pregatirea terenului sunt asemanatoare culturii de castraveti. Soiurile de dovlecel avand perioada scurta de vegetatie se preteaza la culturi in ogor propriu (primavara) si de toamna.
Inaintea culturii in ogor se pot infiinta din toamna culturi de ceapa verde, salata, spanac, iar cultura de toamna urmeaza dupa fasole, mazare, cartofi timpurii etc.
Culturile se infiinteaza prin semanat direct (mai rar prin producere de rasad) in intervalul 15.IV-10.V pentru cea din ogor si 10.VI-1.VII pentru cea de toamna, in teren modelat sau nemodelat. Se seamana mecanizat cu SUP-21 sau SPC-6(8), la adancimea de 3-6 cm, folosindu-se 4-6 Kg seminte/ha.
Schemele de infiintare a culturii pe teren modelat sunt: (80+70) x 50 cm pentru soiurile cu vrej scurt, 150 x 50 cm pentru cele cu vrej lung, realizand desimi de 27 mii si, respectiv, 13 mii plante/ha.
Pe teren nemodelat se seamana manual, in cuiburi, cate 2-3 seminte, care se acopera cu un strat de pamant de 2-3 cm, dupa schema 100 x 80 cm, asigurandu-se 12,5 mii plante/ha.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare celor de la cultura castravetilor: raritul, cand a aparut prima frunza adevarata lasand 1-2 plante la cuib; 1-2 prasile manuale si 2-3 mecanice; musuroitul la cuib; 4-5 udari cu norma de 250-300 m3 apa/ha.
Recoltarea incepe dupa 60-75 zile de la rasarire, in luna iulie, pentru cultura in ogor si dureaza pana la venirea brumelor, pentru cea de toamna, executandu-se manual, prin detasarea fructelor cu o portiune de peduncul. In functie de destinatie si cerinte se recolteaza fructele „in floare” (cand corola nu a cazut), avand 6-10 cm lungime, sau la 12-15 zile de la inflorit si se repeta la 3-4 zile cand, in acest mod, fructele nu depasesc 12-15 cm.
Se recolteaza dupa ce roua a trecut, iar culegerea, manipularea, ambalarea si transportul trebuie sa se faca cu mare atentie, deoarece fructele se pateaza usor.
Se obtin productii de 8-10 t/ha pentru fructe „in floare” si pana la 20-30 t/ha pentru cele mai mari.
Pastrarea de scurta durata la temperatura mediului ambiant nu este posibila mai mult de 2-3 zile. Dupa 4-5 zile, dovleceii isi pierd aspectul comercial, luciul si fermitatea. Fructele preambalate in polietelina contractibila se pot pastra timp de cateva saptamani la temperaturi de 0-4 grade Celsius si UR 85-90 %. Imediat dupa revenirea la temperatura normala fructele trebuie consumate.
Tehnologia culturii fortate si protejate a dovlecelului
Cultura in sere. Cultura dovlecelului se practica mai rar in sere, de obicei in cele inmultitor, dupa eliberarea lor de rasaduri.
Serele se pregatesc dupa tehnologia clasica, in final realizandu-se o modelare cu patru biloane pe travee.
Producerea rasadului. In functie de momentul fixat pentru infiintarea culturii si tinand seama de varsta rasadurilor, care trebuie sa fie de 35-40 zile, se stabileste momentul semanatului, lucrare care se face in cuburi nutritive cu latura de 8-10 cm, necesarul de seminte pentru un hectar de cultura fiind de 2-2,5 Kg.
Lucrarile de intretinere generale sunt asemanatoare celorlalte cucurbitacee. Se asigura polenizarea florilor femele si se indeparteaza fructele tarate.
Recoltarea se face esalonat pe masura ajungerii fructelor la dimensiunile cerute, obtinandu-se productii de pana la 40 t/ha.
Cultura in solarii. Pregatirea solarului este asemanatoare cu cea de la castraveti.
Se produc rasaduri prin semanat direct in cuburi nutritive, intre 20 si 25.II, folosindu-se 2-2,5 Kg seminte pentru 1 ha cultura. Se planteaza intre 1 si 5.IV, cand s-a realizat in sol o temperatura de 12-15 grade Celsius, in 6 randuri pe latimea solarului de 5,4 m, la distante medii de 90 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, realizandu-se desimea de cca 22 mii plante/ha.
Lucrarile de intretinere sunt cele specifice culturilor din solarii, iar cele particulare se aseamana cu cele ale culturii in camp.
Recoltarea incepe in 10-15 V, iar productiile pot ajunge la 40 t/ha.
Cultura in adaposturi joase se practica mai putin si numai in sistem gospodaresc, in vederea obtinerii de productii mai timpurii. Cultura se infiinteaza prin semanat direct sau prin rasad, asemanatoare cele din camp, dar cu 1-2 saptamani mai devreme. Se efectueaza acelasi lucrari de intretinere, in plus, intervenindu-se cu lucrarea de aerisire a plantelor.
Cultura in rasadnite este asemanatoare cu cea de la castraveti, asigurandu-se un numar de 1-2 plante/m2.
Nu se fac lucrari de dirijare a fructificarii, dar vrejii fiind mai dezvoltati pe verticala, tocurile de rasadnita se inalta ca si in cazul solanaceelor.
Recoltarea incepe in a doua parte a lunii aprilie, obtinandu-se productii de 5-12 Kg/m2.
Tehnologia culturii pentru producerea semintelor
Elementele tehnologice generale sunt asemanatoare culturii pentru consum. Se seamana intre 1 si 15 mai la distante de (80+70) x 50 cm, folosindu-se 5-6 Kg seminte la hectar.
Plantele se raresc la 50 cm pe rand si se purifica cultura de trei ori ca la castraveti.
Recoltarea fructelor si extragerea semintelor sunt asemanatoare castravetilor, obtinandu-se 150-200 Kg/ha.