Graul (Triticum)
Importanta
Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care este semanat, precum si atentia de care se bucura se datoresc: continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste substante, corespunzator cerintelor organismului uman; conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate; faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone cu climate si soluri foarte diferite; posibilitatilor de mecanizare integrala a culturii.
Graul este cultivat in peste 100 de tari si reprezinta o importanta sursa de schimburi comerciale.
Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei, destinata fabricarii painii-aliment de baza pentru un numar mare de oameni si furnizeaza circa 20 % din totalul caloriilor consumate de om. De asemenea, boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite.
Tulpinile ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei, asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic.
Boabele de grau pot prezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin raspandita la noi, dar este mult extinsa in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.
Sub aspectul agronomic, cultura graului ofera avantajul ca este integral mecanizata. Totodata, graul este o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, deoarece paraseste terenul devreme si permite efectuarea araturilor inca din vara. Ca urmare, dupa grau poate fi semanata in principiu, orice cultura agricola; dupa recoltarea soiurilor timpurii de grau pot fi amplasate unele culturi succesive.
Raspandire
Planta de grau se caracterizeaza printr-o mare plasticitate ecologica, ceea ce ii permite sa fie cultivata pe toate continentele, intre 66 grade latitudine nordica si 45 grade latitudine sudica, de la nivelul marii si pana la 3000-3500 m altitudine.
Structura recoltei la grau. Analiza morfologica a recoltei presupune analiza componentelor de productie care, in cazul graului sunt urmatoarele: numarul de plante/m2, numarul de specie/planta, numarul de boabe/spic.
Recolta unei culturi de grau este elaborata pe intreaga durata a vegetatiei. Fiecare soi de grau se caracterizeaza printr-o structura optima a recoltei.
Numarul de plante/m2 rezulta din densitatea de semanat, facultatea germinativa a semintelor si conditiile de germinat. La graul de toamna, numarul de plante se reduce, adesea drastic, pe timpul iernii; de asemenea, o anumita reducere a densitatii se datoreaza si concurentei dintre plantele din lan sau atacului de boli si daunatori. Aceste pierderi de densitate sunt compensate prin infratit; la sfarsitul infratitului rezulta numarul de frati/m2, dintre care numai o parte vor contribui la recolta.
Numarul de frati fertili rezulta in urma diferentierii inflorescentelor, in timpul fazelor de infratit si alungirea paiului.
Numarul de spiculete formate in spic depinde de conditiile de vegetatie din perioada de infratit si la inceputul formarii paiului. In timpul infloritului, conditiile de vegetatie pot contribui la reducerea numarului de spiculete fertile dintr-o inflorescenta si a numarului de flori fertile dintr-un spiculet, ambele conducand, in final la stabilirea numarului de boabe formate intr-o inflorescenta.
In sfarsit, conditiile din perioada de formare a boabelor si de maturare influenteaza marimea boabelor.
Cerintele graului fata de caldura. Pentru germinat, semintele de grau necesita temperaturi de minimum de 1-3 grade Celsius, aceste valori au semnificatie practica numai pentru semanaturile tarzii sau daca s-a semanat in sol uscat si germinarea intarzie din lipsa apei.
Efectele temperaturilor scazute asupra plantelor de grau sunt diferite, ca forma de manifestare si ca grad de daunare, in functie de faza de vegetatie in care acestea surprind graul. Rezistenta cea mai mare se manifesta la culturile bine inradacinate si infratire; cele mai mari pagube se inregistreaza in cazul culturilor de grau surprinse de ger in curs de rasarire.
Cerintele graului fata de umiditate. Fata de apa din sol, cerintele sunt moderate, dar echilibrate pe intreaga perioada de vegetatie. Se considera ca in zonele de cultura a graului, trebuie sa cada cel putin 225 mm precipitatii pe perioada de vegetatie. Coeficientul de transpiratie al graului este de 350-400, ceea ce reflecta o buna valorificare a apei de catre planta de grau.
Pentru germinare, boabele de grau absorb 40-50 % apa, raportat la masa uscata a boabelor, pentru a asigura aceasta cantitate de apa, este necesar ca umiditatea solului sa se situeze la nivel de 70-80 % din capacitatea capilara pentru apa a solului.
Cerintele fata de sol. Graul prefera solurile mijlocii, lutoase si luto-argiloase, cu capacitate mare de retinere a apei, permeabile, cu reactie neutra sau slab acida (pH=6-7,5).
Cele mai favorabile pentru grau sunt solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale, solurile brun-roscate.
Nu sunt potrivite pentru grau solurile pe care stagneaza apa, fiind expuse la asfixiere pe timpul iernii sau acolo unde apa freatica se ridica, in anumite perioade, pana in zona radacinilor. De asemenea, nu sunt potrivite solurile usoare, cu permeabilitate prea ridicata, pe care plantele pot suferi de seceta, precum si solurile prea acide sau prea alcaline.
Lucrarile solului
Se poate afirma ca, de starea in care se prezinta solul in momentul semanatului depinde in cea mai mare masura felul cum vegeteaza plantele de grau in toamna si, implicit, capacitatea lor de a trece peste perioada de iarna.
Pregatirea terenului pentru semanatul graului pune adesea probleme deosebite din cauza timpului ramas de la recoltarea premergatoarei si pana la semanat, a conditiilor meteorologice dificile din perioada de efectuare a lucrarilor si a suprafetelor mari care trebuie pregatite si semanate intr-un interval relativ scurt de timp.
Graul cere un sol afanat pe circa 20 cm adancime, cu suprafata nu foarte maruntita, dar fara bulgari in sol, asezat, nivelat, fara resturi vegetale pentru a permite semanatul in bune conditii.
Epoca de semanat a graului se stabileste astfel incat, pana la venirea iernii sa ramana 40-50 zile in care plantele sa vegeteze normal, in care sa se acumuleze 450-500 grade Celsius temperaturi pozitive, astfel incat, la intrarea in iarna plantele de grau sa ajunga in stadiul 2-3 frati si 3-4 frunze.
Densitatea de semanat la grau trebuie stabilita astfel incat sa se asigure, la recoltare, o densitate de 500-700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa fie semanate 450-600 boabe germinabile/m2. Intre aceste limite, densitate de semanat se stabileste in functie de capacitatea de infratire a soiului, data semanatului, calitatea pregatirii patului germinativ, umiditatea solului.
Lucrarile de ingrijire
Graul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabila, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de munca. Felul lucrarilor de ingrijire care se aplica graului si numarul acestora depinde de foarte multi factori (calitatea patului germinativ, dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie la desprimavarare).
Recoltarea
Momentul optim de recoltare a graului este la maturitatea deplina, atunci cand boabele ajung la 14-15 % umiditate; in acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se pot pastra in bune conditii, fara a fi necesare operatiuni speciale de uscare. De regula se incepe recoltatul mai devreme, cand boabele au 18 % umiditate, din cauza suprafetelor mari cu grau care trebuie recoltate, pentru a preintampina intarzierea si a limita pierderile de boabe prin scuturare.
Lucrarea de recoltare trebuie incheiata cand boabele au ajuns la circa 12-13 % umiditate; mai tarziu graul trece in faza de supracoacere si se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optima de recoltare a unui lan de grau este de aproximativ 5-8 zile.
Lanurile de grau sunt recoltate dintr-o singura trecere, cu ajutorul combinelor universale autopropulsate.