Iris
Genul Iris reuneste circa 150 specii geophyte cu bulbi sau rizomi, originare din Europa, Asia, America de Nord si Africa. Dintre acestea, pentru producerea florilor taiate, se cultiva pe suprafete tot mai insemnate, mai ales in spatii protejate, specia cu bulbi Iris x hollandica Hort. (irisul olandez), specie hibrida rezultata prin incrucisarea speciilor Iris xiphium praecox, Iris tingitana si Iris lusitanica.
Particularitati biologice. Planta formeaza in sol un bulb mic, cu membrana protectoare colorata in galben-brun. Tulpina florala poate atinge 40-50 cm si este inconjurata de tecile frunzelor. Acestea sunt lineare, ascutite la varf, canaliculate, colorate in verde-glauc. Florile, colorate in nuante diferite de albastru, violet, galben si alb, au foliolele exterioare mari, ovate, obovate sau rombice, rasfrante in afara iar cele interioare lungi, mai mult sau mai putin franjurate sau ondulate, dispuse aproape vertical. In culturi de camp inflorirea are loc in mai-iunie, insa in sera inflorirea se poate esalona in tot timpul anului prin controlul strict al factorilor care conditioneaza cele doua etape ale ciclului biologic-repausul si perioada de vegetatie.
Exigente ecologice
Temperatura. Pragul termic optim pentru cresterea si inflorirea plantelor este de 13-15 grade Celsius. In timpul repausului, bulbii floriferi se pastreaza in varianta cea mai simpla la temperaturi cuprinse intre 25 si 30 grade Celsius iar bulbilii la 16-18 grade Celsius. Pentru bulbii floriferi se cunosc insa multe scheme de tratamente termice aplicate in timpul repausului.
Lumina. Irisul olandez manifesta exigente ridicate fata de intensitatea luminoasa, mai ales din momentul aparitiei bobocului floral. In acest sens, pentru culturile aflate in aceasta faza in perioada de iarna se va aplica iluminatul artificial asigurandu-se 2 lampi incadescente de 400 W la 3 mp suprafata cultivata.
Apa. Substratul trebuie mentinut permanent reavan, mai ales din momentul intensificarii cresterii, avand grija sa se evite excesul de umezeala.
Aerul. Aerisirea regulata a serelor prezinta importanta atat pentru mentinerea echilibrului intre componentele aerului. De asemenea, imbogatirea atmosferei in CO2 pana la concentratia de 0,01 determina sporuri importante in privinta calitatilor florilor.
Substratul de cultura. Irisul olandez prefera solurilor usoare, bine drenate, fertile, cu pH usor alcalin.
Producerea materialului saditor. Materialul saditor pentru infiintarea culturilor producatoare de flori taiate de iris olandez este reprezentat de bulbi cu circumferinta de 6-9 cm. Obtinerea bulbilor floriferi se realizeaza in 1-2 ani, in functie de marimea bulbilor folositi la plantare. Solul destinat producerii materialului saditor se pregateste prin executarea lucrarilor specifice culturilor realizate in camp. La fertilizarea de baza se administreaza 40-50 t/ha mranita foarte bine descompusa 600-800 kg/ha.
Plantare bulbilor se realizeaza in luna octombrie, in benzi a cate 2 randuri distantate la 5 cm, distantele dintre benzi fiind de 60-65 cm; distantele dintre bulbi pe rand sunt de 5 cm iar adancimea de plantare este de 8-10 cm.
Ingrijirea culturilor producatoare de bulbi floriferi incepand din primavara, de la reluarea vegetatiei active se realizeaza prin afanarea solului, distrugerea buruienilor, udarea constanta si moderata si eliminarea eventualelor flori inca din faza de boboc pentru ca substantele nutritive sa fie folosite in exclusivitate pentru cresterea bulbilor.
La inceputul lunii iunie udarile se raresc pana la intreruperea totala in vederea introducerii plantelor in repaus; in momentul cand frunzele s-au uscat complet bulbii se scot, se sorteaza pe categorii de marime si se introduc in spatiile de pastrare.
Infiintarea culturii. In conditiile zonei temperate, culturile producatoare de flori taiate se realizeaza in sere, fie pe substraturi organice, fie- in varianta moderna- in culturi hidroponice (caz in care bulbii se planteaza sau mai exact se aseaza in plase de sarma sau placi alveolare iar nutritia plantelor se asigura in exclusivitate cu asjutorul solutiilor nutritive). Pentru culturile realizate pe substraturi organice se va acorda o atentie deosebita lucrarilor de dezinfectie a substratului si spatiului de cultura. La fertilizarea de baza se aplica 40-60 kg/ha mranita foarte bine descompusa si 100-150 kg/ha azotat de potasiu, respectiv 150-200 kg/ha sulfat de potasiu.
Cel mai adesea, in sera se realizeaza 3 cicluri de cultura; plantarea bulbilor in octombrie-decembrie pentru inflorirea de la sfarsitul iernii- inceputul primaverii; plantarea bulbilor in ianuarie- mai pentru inflorirea de la sfarsitul primaverii-vara; plantarea bulbilor in septembrie pentru inflorire iarna.
Distantele de plantare sunt de 10-12 cm intre randuri si 6-8 cm intre plante pe rand iar adancimea de plantare variaza intre 6-2 cm (se planteaza mai adanc in perioadele calduroase si mai superficial in perioadele racoroase, pentru a nu se depasi pragul termic optim de 13 grade Celsius necesar reluarii vegetatiei).
Tot pentru mentinerea temperaturii la nivelul pragului termic optim, in toamnele calduroase, dupa plantare substratul de cultura se acopera cu diferite materiale organice si, atat substratul de cultura cat si aleile de circulatie din sera, se stropesc cu apa rece. Cu 1-2 zile inainte de plantare bulbii se dezinfecteaza prin imbaiere in solutii de insecto-fungicide; este foarte important ca in momentul plantarii bulbii sa fie zvantati.
Ingrijirea culturii. Pentru reusita unei culturi de iris olandez este esential ca temperatura din sera sa nu depaseasca 13-15 grade Celsius iar in acest scop se vor lua toate masurile necesare. Asigurarea unei intensitati luminoase ridicate reprezinta, de asemenea, un factor de maxima importanta pentru obtinerea unor flori de cea mai buna calitate. Substratul de cultura se va mentine permanent reavan, avand grija sa se evite atat excesul cat si oscilatiile de umiditate.
Recoltarea florilor. Momentul optim pentru recoltarea florilor este atunci cand bobocii isi arata culoarea pe cel putin jumatate din lungimea lor. Dupa recoltare florile se pun cu baza in apa rece in spatii frigorifice cu temperatura de 2 grade Celsius unde pot fi stocati maxim o saptamana. Recoltarea florilor se poate face fie prin tragerea plantei din substratul de cultura impreuna cu bulbul, fie prin taiere deasupra a 2 frunze de la baza, caz in care culturile se vor ingriji in continuare pentru cresterea bulbilor.
Recoltarea si depozitarea bulbilor. In culturile realizate pe substraturi organice de regula bulbii se recupereaza. In acest scop, la recoltarea florilor se va avea grija ca taierea tulpinilor florale sa se faca deasupra a doua frunze de la baza, care frunze permit hranirea si cresterea bulbilor. Dupa recoltarea florilor cultura mai dureaza circa 2 luni, timp in care se aplica aceleasi lucrari de ingrijire prezentate anterior.
Dupa circa o luna de la recoltarea florilor udarile se raresc treptat iar cu circa 3 saptamani inainte de recoltarea bulbilor plantele nu se mai uda deloc pentru a determina uscarea frunzelor si intrarea plantelor in repaus. Cu 1-2 zile inainte de scoaterea bulbilor substratul de cultura se uda pentru a se usura deplantarea.
Dupa scoatere, bulbii se zvanta bine, se curata de pamant, se sorteaza pe categorii de marime si se pastreaza apoi in depozite pana la plantare in conditiile prezentate la exigentele ecologice.