Magnolia (Magnolia)
Magnolia acuminata L.- Magnolia mare
Caracterizare morfologica
Este o specie originara din S.U.A., care ajunge la cca 30 m inaltime.
Are portul ovat- piramidal. Lujerii tineri sunt rosii- bruni, lucitori. Frunzele sunt mari, de 10-24 cm lungime, de forma eliptic- ovala, cu marginile intregi, de culoare verde- inchis pe fata si cenusii pe dos. Florile, care apar in luna mai, dupa infrunzirea arborilor, au culoarea galbena- verzuie si sunt nemirositoare. Fructul este o polifolicula, ovoida, de culoare rosie de 5-8 cm lungime, se matureaza in septembrie. Fiecare folicula contine 1-2 seminte ce atarna la maturitate de cate un filament lung si subtire.
Particularitati biologice si ecologice
Specia este repede crescatoare, care prefera solurile usoare pana la lutoase, profunde, usor umede.
Rezista destul de bine la geruri si chiar la ingheturile tarzii, suporta semiumbra dar infloreste mai abundent in plin soare. Arborii izolati fructifica abundent la intervale de 2-3 ani, puterea germinativa fiind de 70-80 %.
Magnolia denudata Desrouss.
Caracterizare morfologica
Este o specie originara din China, mai decorativa, de 15-20 m inaltime (la noi ajunge la maxim 4 m), cu mugurii si lujerii tineri pubescenti, frunzele sunt obovate pana la alungit- obovate, de 10-15 cm lungime, verzi inchis, lucitoare pe fata si verde deschis, pubescente pe dos; are florile campanulate, mari, albe-rozii, placut mirositoare si care apar inaintea infrunzirii, inca din luna aprilie; fructele sunt brune, cilindrice, de 8-12 cm lungime.
Particularitati biologice si ecologice
Vegeteaza bine pe solurile fertile, permeabile si revene, este destul de rezistenta la geruri dar florile sunt usor distruse de ingheturile tarzii. Nu suporta tunderea.
Magnolia macrophylla Michx.
Caracterizare morfologica
Este un arbore de maxim 18 m, cu lujerii si mugurii tomentosi, frunzele sunt obovate sau alungit- obovate, de 30-80 cm lungime, verzi, lucitoare pe fata iar pe dos glaucescente si fin pubescente; florile sunt mari (25-30 cm diametru), larg campanulate, albe iar la interior spre baza cu pete rosii, mirositoare, care apar vara (mai-iunie).
Fructul este ovoid- globulos, de 6-8 cm lungime, roz, pubescent.
Particularitati biologice si ecologice
Este una dintre speciile cele mai interesante de Magnolia, destul de rezistenta la gerurile de la noi dar nu suporta ingheturile tarzii iar frunzisul este puternic vatamat de grindina.
Magnolia obovata Thunb.
Caracterizare morfologica
Specia provine din Japonia, unde ajunge la 30 m dar la noi atinge dimensiuni arbustive. Este apreciata pentru florile mari, campanulate, albe- galbui, foarte parfumate, cu 6-9 petale obovate, cu filamente si petala rosietice, care apar in iunie, frunzele obovate mari (20-40 cm lungime) si fructele sale de culoare rosie-stacojie, de 12-18 cm lungime, in interior cu seminte portocalii.
Particularitati biologice si ecologice
Este una din speciile de Magnolia sensibile la temperaturile scazute, pretinde umiditate atmosferica si vegeteaza bine pe soluri nisipo-lutoase. Nu rezista la seceta, nu suporta umbrirea, dar crescuta in plin soare infloreste si fructifica abundent, semintele avand o mare putere de germinare.
Magnolia stellata
Caracterizare morfologica
Este un arbust de talie joasa, atinge maxim 6 m inaltime, care provine din Japonia.
Lujerii tineri si mugurii sunt acoperiti de peri matasosi, frunzele obovate sau ingust-eliptice pe fata verzi inchis, pe dos verzi deschis, glabre si cu flori albe, duble, de cca. 8 cm diametru, foarte abundente, odorante, care se deschid in forma de stea si apar primavara devreme, dar dupa infrunzire.
Particularitati biologice si ecologice
Este una dintre speciile de Magnolia pretuita pentru inflorirea precoce si foarte abundenta.
Este sensibila la ingheturile tarzii, care deseori o pretind inflorita. In cultura se mai intalnesc cultivarurile: „Rosea”- cu petalele la exterior roze si „Chrysanthemiflora”- cu flori involte roze.
Magnolia kobus D.C.
Caracterizare morfologica
Este o specie originara din Japonia, ajunge la maxim 10 m inaltime, are ramuri subtiri.
Frunzele sunt ovate sau obovate de 6-10 cm, brusc acuminate, pe fata verzi lucitoare iar pe dos alburii, cu nervuri proeminente. Florile sunt albe, la exterior cu dungi palid purpurii, erecte si apar inaintea infrunzitului. Fructul este cilindric, de 10-12 cm lungime, usor- roscat. Are cateva varietati ornamentale:
- Var. borealis Sarg.- arbore de pana la 25 m inaltime, cu frunze de 6-15 cm lungime si flori albe-crem de cca. 12 cm diametru.
- Var. loebneri Kache- arbust de cca. 3 m, cu frunze mari, obovate si flori involte, albe.
Particularitati biologice si ecologice
Este una dintre speciile cele mai apreciate pentru inflorirea foarte abundenta. Prefera climatul cald si umed, varietatea tipica fiind mai putin rezistenta la geruri. Puietii de M. kobus se pot folosi cu succes ca portaltoaie pentru M. stellata si varietatile sale.
Magnolia x soulangiana Soul.- Magnolia hibrida
Caracterizare morfologica
Este un arboras de 6-7 m, uneori cu aspect de tufa, cu frunze obovate pana la eliptice, de 10-20 cm lungime, de obicei acuminate, pe dos pubescente; florile sunt erecte, campanulate, albe la interior si cu baza roz-violacee, cu diametrul de pana la 9 cm, iar fructul este cilindric, usor curbat si rosu.
Prezinta o serie de varietati (cultivaruri):
- Var. Lennei (cu flori albe la interior si roze la baza, mari, care apar in aprilie- mai);
- Var. Alba Superba (flori mari, albe cu striatii roz la exterior);
- Var. Speciosa (cu flori albe cu striatii rosii la exterior);
- „Alexandrina” (arbust viguros cu flori albe in interior si roz-inchis la exterior, la baza).
Particularitati biologice si ecologice
Este cea mai raspandita magnolie din parcurile si gradinile din tara noastra, mult apreciata pentru frumusetea si abundenta florilor.
Rezista destul de bine la ger dar deseori este vatamata de ingheturile tarzii.
Magnolia grandiflora L.
Caracterizare morfologica
Arbore sempervirescent, cu aspect piramidal si talie foarte mare (25-30 m), lujerii si mugurii sunt ruginiu-pubescenti. Frunzele sunt alungit-obovate sau eliptice, de maxim 20 cm lungime, pe fata verzi-inchis lucitoare, pe dos ruginiu scurt paroase, piloase, caduce in anul al doilea.
Florile sunt foarte mari (15-30 cm diametru), placut mirositoare, albe-galbui iar fructul este ovoid si ruginiu-tomentos.
Magnolia liliflora Desr.
Caracterizare morfologica
Arbust originar din Orient, de maxim 3 m inaltime, slab ramificat, cu lujeri glabri, muguri pubescenti.
Frunze obovate sau eliptic-ovate, de 10-18 cm lungime, pe fata dispers paroase, pe dos fin pubescente in lungul nervurilor.
Florile sunt mari, campanulate, cu tepalele interne purpurii la exterior si albicioase in interior, apar in mai-iunie. Fructul este globulos sau oblong, de cca. 5 cm, brun purpuriu.
Exista o varietate foarte pretuita la noi, varietatea nigra, care prezinta flori la exterior purpurii inchis, iar la interior purpurii.
Magnolia tripetala L.
Caracterizare morfologica
Arbore de maxim 12 m inaltime, cu frunze alungit-obovate, de 25-60 cm lungime, acute si scurt acuminate, pe fata verzi-galbui, lucitoare; florile sunt albe, slab mirositoare, de 18-25 cm diametru, apar in mai-iunie iar fructul este ovoid, rosu-stacojiu la maturitate.
Particularitati biologice si ecologice
Specie pretuita datorita frunzelor mari, ingramadite la extremitatea lujerilor, sub forma unor umbrele. Este sensibila la geruri, distrusa usor de ingheturile tarzii, necesitand obligatoriu adapost.
Magnolia virginiana L.
Caracterizare morfologica
Arboras originar din America de Nord, talia de la 5-15 m, cu frunze eliptice pana la oblong-lanceolate, de 7-12 cm lungime, pieloase, lucitoare, pe dos verzi-glauce; flori albe, puternic mirositoare (miros de citrice), relativ mici (5-7 cm diametru); fructul este mic, rosu inchis.
Magnolia sieboldii K. Koch.
Caracterizare morfologica
Arbust de 3-7 m inaltime, lujerii tineri si mugurii alipit pubescenti. Frunzele sunt lat eliptice sau obovate pana la alungit obovate, de 6-15 cm lungime, obtuz ascutite, cu baza rotunjita, pe fata verzi-inchis, glabre, pe dos verzi-albastrui si la inceput fin paroase, cu 6-10 perechi de nervuri. Florile sunt in forma de cupa, cu diametrul de 7-10 cm, albe, odorante, nutante, cu pedunculi parosi de 3-6 cm lungime si filamente rosii carmin. Fructul este ovoid de 3-4 cm lungime.
Particularitati biologice si ecologice
Este o specie de mare efect datorita frunzelor lucitoare, pieloase, de regula persistente si florilor puternic mirositoare care apar din iunie pana in septembrie. Necesita multa umiditate in sol si atmosfera.
Magnolia campbelliii DC.
Caracterizare morfologica
Arbore care infloreste primavara devreme cu uriase flori roz si parfumate de forma unei lalele. Are frunze cazatoare, mari, persistente in regiunile temperate dar florile timpurii vor fi distruse de gerul din primavara, de aceea e nevoie de o protectie impotriva gerurilor.
Particularitati biologice si ecologice generale
Speciile de Magnolia pretind soluri afanate, revene, bogate. Exceptand Magnolia acuminata, care este mai rezistenta la ingheturile tarzii, celelalte specii sunt termofile si se cultiva in regiuni cu ierni mai putin geroase, precum si in locuri adapostite, ferite de curentii reci. Prefera lumina, dar se dezvolta bine si la semiumbra. M. campbellii solicita un sol acid spre neutru si creste repede.
Inmultire
Se inmultesc prin seminte, marcotaj, altoire, butasi. Semintele se curata prin frecare cu nisip si apa si se aseamana imediat dupa maturizare, sau se stratifica si se seamana in primavara, in sol argilo-nisipos la adancime de 2-4 cm; peste iarna semanaturile se protejeaza cu frunze.
Puietii raman pe loc 2-3 ani apoi se transplanteaza, de preferinta in sol ameliorat cu turba, pe cat posibil cu pamant pe radacina si fara sa se taie radacinile. Speciile rare se seamana in sera, in ladite, folosind un pamant foarte nisipos si se repica apoi in rasadnita. Semanatul se recomanda pentru speciile Magnolia kobus si Magnolia acuminata.
Marcotajul, una dintre cele mai importante metode de inmultire la magnolii se face prin arcuire, dupa perioada de crestere actica, in august-septembrie. Se recomanda indeosebi pentru Magnolia stellata si Magnolia x soulangiana precum si pentru varietatile ornamentale. Altoirea se practica in sera, in placaj sau in despicatura, pe portaltoi inradacinat in ghivece, in august sau in martie. Pentru speciile mai putin viguroase se foloseste ca portaltoi Magnolia kobus, iar pentru cele cu crestere puternica Magnolia acuminata. Altoirea se aplica mai ales pentru Magnolia denudata. Pentru reusita prinderii, in spatiile verzi se recomanda scoaterea si plantarea cu balot.
Folosire
In parcuri, magnoliile sunt folosite ca exemplare solitare sau in grupuri, fiind foarte decorative prin flori, dar si prin fructele viu colorate si frunzisul interesant.