Mazarea de gradina-Pisum sativum
Importanta
Se cultiva pentru boabele verzi bogate in proteine, hidrati de carbon, vitamine si saruri minerale. Se consuma in stare proaspata, primavara devreme si conservata, tot timpul anului.
Datorita continutului ridicat in proteine, boabele de mazare au proprietati terapeutice si se recomanda in alimentatia copiilor si a persoanelor supuze unor eforturi fizice deosebite.
Tulpinile verzi reprezinta un furaj valoros pentru hrana animalelor sau poate fi folosit ca ingrasamant verde care imbogateste solul in azot.
Importanta economica a culturii se datoreaza tehnologiei simple care poate fi mecanizata in totalitate, cheltuielilor de productie reduse si consumului scazut de forta de munca.
Particularitati botanice si biologice. Mazarea este o planta anuala, erbacee, avand un sistem radicular puternic, dar putin dezvoltat. 
Radacina principala patrunde in sol pana la 100 cm, insa marea masa a radacinilor se gaseste la 30-40 cm si sunt prevazute cu nodozitati.
Tulpina este goala in interior, avand o inaltime de 20-50 cm, putin ramificata. Soiurile pitice au, in general, mai multe ramificatii decat cele inalte.
Frunzele sunt compuse, alterne, cu un numar par de foliole terminate cu 1-3 carcei. Exista in cultura soiuri numite „afila”, la care foliolele sunt transformate in carcei si, ca urmare, au o rezistenta mai mare la cadere. La baza petiolului frunzei se gasesc stipele mari, caracteristice, care formeaza un fel de guleras in jurul tulpinii. Suprafata frunzelor este acoperita cu un strat de pruina, iar culoarea variabila cu soiul, poate fi verde sau cu diferite nuante de galben, violet, masliniu, dand un aspect marmorat.
Florile sunt papilionate, de culoare alba sau galbena-deschis, sunt solitare sau grupate cate 2-3 la baza stipelelor, incepand de la al 5-lea la al 22-lea nod. Inflorirea are loc la 35-50 zile de la rasarit. O floare ramane deschisa 2-3 zile, iar pe o planta inflorirea dureaza 10-25 zile. Polenizarea este autogama, inregistrandu-se si un procent de 3-5 % alogamie.
Fructul este o pastaie dehiscenta, lunga de 3-12 cm, de forma dreapta sau usor curbata in functie de soi. Cele doua valve carnoase ale pastaii sunt captusite cu un strat pergamentos mai mult sau mai putin evident.
In interiorul pastaii se gasesc 6-12 seminte, netede, sau zbarcite, de dimensiuni si forme variate in functie de soi. La maturitatea de consum semintele pot avea o forma sferica, ovoida, cubica, sferic usor turtite si culoarea verde de diferite nuante. Semintele verzi ajung la greutatea maxima la 21-30 zile de la inflorit, dupa care scad in greutate si isi pierd gustul dulce prin transformarea glucidelor in amidon.
Facultatea germinativa a semintelor este de 90-95 % si se pastreaza 3-4 ani, chiar pana la 5 ani la soiurile cu bob sferic.
Existente ecologice
Mazarea este o planta putin pretentioasa fata de caldura, fapt ce permite insamantarea ei primavara devreme sau in ferestrele iernii. Temperatura minima de germinatie este de 1-2 grade Celsius, pentru cultivarele cu bobul neted si 4-5 grade Celsius pentru cele cu bobul zbarcit.
Temperatura optima de crestere si dezvoltare este de 15-18 grade Celsius, iar nivelul temperaturii maxime este de 24 grade Celsius. Temperaturile ridicate, de 25-30 grade Celsius in perioada de fructificare reduc procentul de legare a pastailor si grabesc maturarea boabelor.
Fata de lumina cerintele sunt moderate, dand insa productii scazute pe terenurile umbrite.
Cerintele fata de umiditate sunt moderate (65-70 % din capacitatea de camp pentru apa), pana la inflorire (75-80 % din capacitatea de camp in perioada de inflorire-fructificare). Seceta din sol si aer reduce procentul de legare a pastailor, boabele raman mici, grabindu-se maturarea fiziologica a boabelor.
Cerintele fata de sol sunt asemanatoare cu cele ale fasolei pastai, solicitand o reactie neutra, usor alcalina, pH=6,5-7,5.
Pentru o tona de boabe verzi plantele extrag din sol 12,5 Kg s.a N, 2,5 Kg s.a P2O5, 8,5 Kg s.a K2O. Azotul este asigurat in cea mai mare parte de catre bacteriile fixatoare de azot.
Cultivare. Soiurile cu bob zbarcit, denumite si „zaharate”, sunt preponderente in sortimentul actual, in timp ce soiurile „amidonate”, cu bob neted, sunt mai putin solicitate, mai ales de catre industrie si, in consecinta, sunt mai putin cultivate.
In sortimentul mondial exista si soiuri de la care se consuma pastaia intreaga, denumite „mangetout” si „asparagus”. La noi in tara aceste soiuri nu sunt raspandite in cultura.
Tehnologia de cultura
Mazarea se cultiva in cea mai mare parte in ogor propriu, dar, in anumite zone, se poate practica si cultura de toamna. Terenul destinat culturii de mazare de gradina trebuie sa fie bogat in elemente nutritive, permeabil, afanat si cu o buna capacitate de retinere a apei. Vor fi evitate terenurile grele, umede, reci si aride.
Cultura timpurie
Bune premergatoare sunt culturile de castraveti, tomate, ardei, cartof, care parasesc terenul devreme si-l lasa curat de buruieni. Dupa mazare, in culturi de succesiune se pot cultiva legume varzoase de toamna, ridichi de iarna, spanac pentru consum in toamna.
Pregatirea terenului. Toamna se executa fertilizarea de baza cu 30-40 Kg s.a/ha P2O5 si 60-70 Kg s.a/ha K2O, incorporate prin efectuarea araturii adanci, la 28-32 cm.
Semanatul se face cu SUP-21, cand in sol se realizeaza temperaturi de 4,5 grade Celsius. Adancimea de semanat este de 4-5 cm. Epoca optima de semanat se coreleaza cu destinatia productiei, pentru consum curent sau industrializare, fiind cuprinsa in perioada 25.II-10.IV.
In scopul esalonarii recoltarii in vederea consumului proaspat sau a aprovizionarii fabricilor de conserve, se recomanda fie insamantarea aceluiasi soi, in 2-3 epoci la distanta de 10-14 zile, fie cea simultana a unor soiuri cu perioada de vegetatie diferita. In cazul semanatului de toamna, epoca de semanat este de 20-30.XI. cantitatea de samanta folosita este de 180-220 Kg/ha, asigurand o desime de 1300-1500 mii plante/ha.
Se seamana in randuri echidistante, sau in benzi, cu distanta intre randuri de 12,5-15 cm, realizandu-se o densitate de 1-1,2 milioane plante/ha. Pe aceste benzi se vor deplasa utilajele folosite pentru tratamente si aplicarea de erbicide.
Lucrarile de intretinere sunt reduse ca volum si constau in: aplicarea a 2-3 udari prin aspersiune cu norme de 250 m3/ha in fazele critice (imediat dupa rasarire, inainte de inflorit, in faza de legare a boabelor); aplicarea de erbicide preemergente si postmergente; combaterea bolilor si daunatorilor cu produse specifice.
Cultura de toamna reuseste numai in zonele coliniare, unde in lunile iulie si august, cand plantele infloresc, temperaturile nu depasesc 22-25 grade Celsius si pe terenurile cu posibilitati de irigare. Este o cultura succesiva dupa cartofi timpurii, legume verdeturi, cereale paioase(orz, grau).
Terenul se pregateste ca pentru culturile succesive, cu aplicarea, daca este cazul, a irigarii de aprovezionare cu o norma de 200-250 m3 apa/ha.
Se seamana cel mai tarziu pana la 20-25 iulie, iar culturile se ingrijesc ca si cele timpurii. O atentie deosebita trebuie acordata combaterii fainarii, bacteriozei si antracnozei, care in conditiile umiditatii atmosferice reduse din vara, pot compromite culturile. Se fac tratamente preventive, repetate la 6-7 zile, in faza de inflorire si la formarea pastailor.
Producerea semintelor. Cultura pentru producere de samanta se infiinteaza asemanator celei de consum, asigurand un spatiu de izolare intre cultivare de 50 m.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele prezentate la cultura pentru samanta la fasole. Momentul de recoltare se stabileste in functie de gradul de maturare a pastailor de la baza plantelor.
Obligatoriu se executa 2-3 purificari, eliminand toate plantele ce se deosebesc prin talie, culoarea frunzelor, a stipelelor si forma pastailor. Se elimina toate plantele de mazare furajera.
Recoltarea se face cu combinele reglate corespunzator.
Productia de seminte este de 1200-1500 Kg/ha.