Musca verzei – Delia brassicae
Este răspândită în Europa, America de Nord, etc. În ţara noastră este frecventă în zonele cultivatoare de legume.
Descriere. Adulţii au corpul de 5-7 mm lungime şi prezintă dimorfism sexual. Masculul este cenuşiu, pubescent, cu trei dungi negre pe pronot şi una dorsală pe abdomen. Femela este mai mare, mai deschisă la culoare şi slab pubescentă. Antenele şi picioarele sunt de culoare neagră.
Oul are 0,8-1,1 mm lungime, prezintă formă de butoiaş şi este de culoare albă-lucioasă.
Larva are 7-8 mm lungime, corpul este fusiform, alb-gălbui. Regiunea posterioară a abdomenului este trunchiată oblic şi prezintă 6 perechi de formaţiuni digitiforme, dintre care cele două mediane sunt mai dezvoltate.
Pupa are 6-7 mm lungime, corpul este eliptic, de culoare castanie. În regiunea posterioară are 1-2 formaţiuni digitiforme.
Biologie si ecologie. Insecta prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă în sol, la adâncimi de 5-10 cm, mai rar în cotoarele de varză şi conopidă. Adulţii apar primăvara, la sfârşitul lunii aprilie, când se plantează în câmp răsadurile de varză. După 2-3 zile de la apariţie, au loc împerecherea şi ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau
grupat, în zona coletului. Incubaţia durează 7-10 zile. În luna iunie, are loc transformarea larvelor în pupe. Stadiul de pupă durează 1-3 săptămâni, uneori şi mai mult. Adulţii apar în a doua jumătate a lunii iunie. Femelele, după împerechere, depun ouăle pe plantele de varză de toamnă sau pe seminceri. În zona de câmpie sau colinară, acest dăunător are trei generaţii pe an : G1 în aprilie-iunie ; G2 în iunie-august şi G3 în august-aprilie anul următor. În zona de dealuri, specia este bivoltină cu evoluţia generaţiilor astfel : G1 în aprilie-iunie şi G2 iunie-aprilie anul următor.
Plante atacate şi mod de dăunare. Musca atacă cruciferele cultivate şi spontane, varza, conopida, rapiţa, muştarul, etc. Larvele apărute pătrund în colet şi în rădăcini, unde formează galerii longitudinale. Plantele atacate au frunzele verde-închis, lăsate pe sol. Acestea stagnează în creştere, rămân pipernicite, se îngălbenesc, se usucă şi se smulg uşor. Larvele transmit şi unele bacterii (Erwinia carotovora), care determină putrezirea rădăcinilor. Producţia poate fi diminuată în unii ani cu până la 60 %.
Masuri de prevenire si combatere:
- Adunarea şi distrugerea resturilor vegetale după recoltare; însămânţarea şi plantarea cepei mult mai timpriu.
- În zonele infestate, culturile se vor amplasa pe soluri cu pH mai ridicat.
- Pentru colectarea pontelor se vor folosi benzi capcană din arpagic semănat de timpuriu.
- Se vor face controale periodice, iar plantele atacate se vor smulge şi distruge.
- În perioada pontei sau la apariţia larvelor, se vor face tratamente cu : Acaricid Novadim Progress, insecticid Confidor Energy, Insecticid Karate Zeon.