Rosmarinus officinalis L. – Rozmarinul
Origine si raspandire
Rozmarinul este o planta de origine mediteraneana, cunoscuta inca de pe timpul lui Diosccoride, Columella si Pliniu. Dupa unii autori, foi de rozmarin au fost gasite in sarcofagele faraonilor, ceea ce dovedeste ca aceasta planta a fost cunoscuta si de vechii egipteni. In prezent este raspandit in toate tarile din regiunea mediteraneana.
Importanta culturii
– Se cultiva ca planta condimentara, ornamentala si medicinala;
– Partea utila a plantei o constituie lastarii anuali cu frunzele specific aromate, utilizate in compozitia diferitelor salate din cruditati sau pentru aromatizarea unor produse realizate la cuptor (fripturi inabusite);
– Frunzele si lastarii contin ulei volatil, flavonoide, oxizi, cetone, acid glicolic si gliceric, vitamina C, iar semintele sunt bogate in ulei gras si elemente minerale, printre care cupru, prumb, zinc;
– Este utilizat in industria cosmetica, parfumerie, apre proprietati melifere si terapeutice (antiseptic, diuretic, psihostabillizant).
Sfaturi pentru cultivare s ingrijire
Rozmarinul este o planta cu pretentii reduse fata de temperatura (rezistenta la ger) si umiditate, care prefera soluri argilo-nisipoase, profunde, bine drenate, fertile.
Datorita semintelor foarte mici, culturile de rozmarin se infiinteaza prin rasad si prin butasi inradacinati,
Pregatirea terenuluise face din toamna precedenta pentru a permite plantarea rasadului primavara devreme, in lunile martie – aprilie, sau in lunile iulie – august, daca se folosesc butasi inradacinati.
In vederea obtinerii rasadului, se seamana in rasadnite calde, in randuri sau prin imprastiere la inceputul lunii februarie. Pentru obtinerea butasilor, se recolteaza lastarii anuali de la plante mama din plantatiile vechi, se fasoneaza la lungimea de 12 – 15 cm si se inradacineaza in rasadnite sau pe brazde reci, in substrat nutritiv, pana in luna august cand pot fi plantati la locul de cultura.
Distantele de infiintare a culturii sunt de 50 – 60 cm intre randuri si 30 – 40 cm intre plante pe rand.
Lucrarile de ingrijire din anul I constau in udari si prasile repetate si se repeta in urmatorii ani ai culturii.
Recoltarea poate incepe din anul doi de cultura, in timpul infloritului si se face prin taierea varfurilor lastarilor anuali. Se recolteaza de doua ori pe an. Frunzele se pot consuma in stare proaspata sau uscata. Pentru extragerea uleiului volatil, se transporta imediat la statia de distilare.
Productia anuala de lastari si frunze proaspete este de 4 – 6 t/ha.