Brassica oleracea L., var. gemmifera D.C. – Varza de Bruxelles
Origine și răspândire
Varza de Bruxelles provine dintr-o specie salbatică de varză, din zona de litoral a Mării Mediterane și a Oceanului Atlantic. A fost luată în cultură aproximativ prin secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. S-a răspândit repede în țările din vestul Europei ( Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franța) datorită cererii crescânde a consumatorilor. La noi se cultivă pe suprafețe reduse.
Importanța culturii
– se cultivă pentru verzișoarele care se formează la baza frunzelor;
– are un conținut ridicat de vitamine și săruri minerale;
– scade colesterolul, sprijinind sănătatea sistemului cardiovascular;
– previne deteriorarea vaselor sangvine datorita conținutului de sulforafan (compus fitochimic cu proprietati anticancerigene).
Sfaturi pentru cultivare și îngrijirea verzei de Bruxelles
Temperatura optimă de vegetație este de 15 – 21°C, dar creșterea plantelor poate avea loc la temperaturi cuprinse între 3 și 35°C.
Preferă solurile profunde, fertile, bine structurate. pH-ul optim este de 6,5 dar suportă și solurile ușor acide.
Pregătirea terenului se face din toamnă când se fertilizează cu 30 – 40 t/ha gunoi de grajd, 350 – 450 kg/ha superfosfat si 150 – 200 kg/ha sare potasică care se încorporează în sol cu o arătură adâncă (28 – 30 cm).
Producerea răsadurilor are loc începând cu I decada a lunii aprilie. Răsadurile se produc în răsadnițe semicalde sau pe strat în câmp, folosind 200 – 250 g de sămânță pentru asigurarea necesarului pentru un hectar de cultură. Se seamănă rar (2g sământă/m²) pentru a obține 300 – 350 plante/m². Vârsta răsadurilor la plantare trebuie sa fie de 50 – 60 de zile.
Plantarea răsadurilor se face până la începutul lunii iunie. Se plantează la distanțe de 70 – 80 cm între rânduri și 40 – 50 cm între plante pe rând.
Lucrările de întreținere constau în completarea golurilor, prașile mecanice și manuale, 3 – 6 udări, 1 – 2 fertilizări faziale.
Pentru grăbirea formării verzișoarelor, toamna, se îndepărtează vârful de creștere deasupra ultimelor verzișoare formate. Această lucrare este necesară în special la soiurile care nu au capacitatea de a forma verzișoarele simultan.
Recoltarea verzișoarelor se poate realiza pe suprafețe mici, eșalonat, pe măsură ce acestea au ajuns la mărimea caracteristică începând din toamnă până în primăvară, în martie (în zonele cu ierni blânde).
În țările mari producătoare de varză de Bruxelles, recoltarea în câmp se realizează cu platforme speciale, după care verzișoarele se îndepărtează de pe tulpini mecanizat, cu instalații speciale, apoi verzișoarele sunt calibrate și conservate prin refrigerare.
Producția obținută este de 10 – 14 t/ha.