Conopida -Brassica oleracea var. botrytis
Este o planta anuala din familia verzei, originara din partea mediteraneana a Europei. Partea comestibila o reprezinta mugurii tineri de flori, formati din lastari ingrosati. Conopida provine din Cipru, unde a fost numita la inceput varza de Cipru si apare in texte vechi de peste 2.500 de ani. Conopida face parde din familia cruciferelor, fiind inrudita cu broccoli, spanacul si varza. De asemenea, conopida este o sursa buna de vitamina C (100g de conopida acopera 80% din necesarul zilnic de vitamina C) si se afla pe lista celor mai alcalinizante ingrediente, modificand PH-ul din corp. Intr-un mediu acid, tumorile, fungii si bacteriile se dezvolta rapid si agresiv, din aceasta cauza sunt necesare alimentele alcalinizante care combat aciditatea.
Principalele boli sunt:
1.Putregaiul negru produsa de bacteria Xanthomonas campestris
Simptome:
- Înca din primele faze de vegetatie, pe primele frunzulite apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmata de vetejirea plantulelor si caderea lor.
- Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul carora nervurile sunt brunificate si apoi înnegrite.
- Tesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subtiate si se usuca.
- Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creterii diferentiate, devine asimetrica.
- Evolutia bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscata a zonelor afectate si uscarea maduvei coceanului.
- Daca se sectioneaza coceanul, se observa brunificarea, înnegrirea vaselor conducatoare din care se scurge un lichid (goma bacteriana).
Metode de prevenire si combatere:
- Solurile în care se cultiva cruciferele, chiar dupa un asolament de 4 ani, se vor dezinfecta termic cu vapori supraîncalziti, dupa ce au fost strânse si arse resturile vegetale în care bacteria poate rezista.
- Se recomanda semanarea de samânta sanatoasa din hibrizi sau soiuri cu rezistenta sau toleranta fata de bacterie.
- Tratamente chimice cu Polyram DF, Equation Pro, Aliette, Captan 80 WDG, Melody Compact 49 WG.
2. Hernia radacinilor produsa de ciuperca Plasmodiophora brassicae
Simptome:
- Boala poate fi întâlnita în toate fazele de vegetatie ale plantelor, fiind usor de semnalat datorita simptomelor aeriene – vetejiri sau îngalbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe radacini.
- Radacina hipertrofiata (marita) prezinta strangulari astfel încât, denumirea de „hernie” este foarte corecta
- Atacul poate fi partial confundat cu cel al umflaturilor produse de Meloidogyne (nematodul galicol).
- Pe radacina principala, tumorile sunt mai mari decât cele de pe radacinile secundare.
- Atacul ciupercii este intens la culturile de pe terenuri usor acide, cu pHul=6-6,5. În solurile alcaline boala nu apare.
Metode de prevenire si combatere:
- Se impune folosirea la plantare de rasad sanatos, alegerea de terenuri cu pH usor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2.
- Solul ce va fi folosit în rasadnite va fi dezinfectat termic, sporii fiind distrusi în 30-60 minute, daca temperatura este de 60ºC.
- În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie sa revina pe aceeai sola, dupa 4-5 ani.
- Solele infectate vor fi cultivate cu menta, raigras sau golomat, care nu se îmbolnavesc.
- Masurile de igiena culturala prevad distrugerea plantelor atacate în timpul vegetatiei dar si distrugerea prin foc a resturilor ramase dupa recoltare.
3. Patarea bacteriana a frunzelor este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. maculicola
Simptome:
- Pe ambele fete ale frunzelor apar pete mici, intunecate si umede.
- Aceste pete raman de obicei mici, dar se pot extinde daca sunt conditii favorabile.
- Infectiile severe pot duce la caderea prematura a frunzelor.
Metode de prevenire si combatere:
- Evitarea irigarii prin aspersiune
- Utilizarea de seminte sau rasaduri sanatoase
- Tratamente cu Champ 77 WG, Melody Compact 49 WG, Acrobat MZ 90-600 WP, Funguran OH 50 WP, Compernico Hi Bio.
4. Mana cruciferelor, produsa de ciuperca Peronospora brassicae
Simptome:
- Boala apare mai frecvent pe plantele tinere in rasadnite sau imediat dupa plantare in camp.
- Pe primele frunze apar pete de 1-3 mm de decolorare, galbui, ce evolueaza spre culoarea cenusie-bruna.
- Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor ce au o forma neregulata, apare un puf cenusiu, apoi petele se intind, se unesc si daca vremea este umeda, sunt distruse suprafete mari din frunzele, ce putrezesc sau se usuca.
- Cand atacul are loc mai tarziu, se pot semnala chiar capatani putrezite.
- Semincerii atacati au frunzele de culoare cenusie sau cu pete brunii; fructele sunt si ele patate si contin seminte depreciate.
- Atacul acestei ciuperci pe conopida impiedica formarea inflorescentei.
Metode de prevenire si combatere:
- Utilizarea de soiuri rezistente;
- Indepartarea din cultura a plantelor atacate;
- Tratamente cu fungicide in perioada de vegetatie: Acrobat MZ 90-600 WP, Polyram DF; Equation Pro, Ridomil Gold MZ 68 WG, Aliette.
5. Putregaiul alb provocat de Sclerotinia sclerotiorum
Simptome:
- Boala se instaleaza pe frunzele care iau contact cu solul sau pe tulpina.
- Pe tesuturile atacate se dezvolta un putregai apos, acoperit de o pasla alba, in care se dezvolta sclerotii.
- Tesuturile atacate se inmoaie si se brunifica.
- Ciuperca rezista sub forma de scleroti. Acestia sunt raspanditi de catre animale, oameni, apa, etc.
Metode de prevenire si combatere:
- Strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare
- Eliminarea plantelor afectate din cultura
- Evitarea irigarii prin aspersiune
- Fertilizarea echilibrata
- Tratamente chimice cu: Topsin, Ortiva 250 SC, Switch 625 WG, Rovral 500 SC, Orius 25 EW
Principalii daunatori sunt:
1.Afidele.
Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora spontana, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori, pe inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina moartea plantei.
Metode de combatere:
- Utilizarea capcanelor atractante
- Tratamente cu Decis Mega 50 EC, Mospilan 20 SG, Actara, Confidor Energy
2. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)
Este un dăunator prezent mai ales în solarii, sere și spații închise. Atacă inclusiv legumele și speciile ornamentale cultivate în apartamente sau în grădini.
Metode combatere:
- Utilizarea capacenlor atractante
- Tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa)
3. Molia verzei-Plutella maculipennis
Molia verzei este prezenta in toate regiunile legumicole cu precadere – in zonele de cultivare a varzoaselor. Imediat dupa eclozare larvele ataca (rod frunzele) cruciferele spontane si cultivate, in special varza, si conopida. La inceput (dupa 2-3 zile), larvele se uniformizeaza pe frunzele tinere si distrug parenchimul (mineaza frunzele), apoi consuma epidermele inferioara si superioara, ferestruind grosolan frunzele, care capata o culoare plumburie si se usuca. La anumite culturi (rapita, mustar), larvele ataca tijele florale sapand galerii prin acestea, fapt ce conduce la pierderi mari de productie (peste 50%). Atacul larvei dureaza 4 saptamani.
Metode de combatere:
- Fertilizare echilibrata;
- Distrugerea buruienilor;
- Stragerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- Tratamente chimice cu Fury 10 EC, Laser 240 SC, Kaiso Sorbie 5 WG, Decis Meg EW 50.
5. Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)
Este o specie oligofagă, atacă specii din familia Cruciferae din care varza şi conopida, dar şi rapiţa de toamnă. Pagubele importante sunt produse de larve. Larvele neonate atacă în grupuri, pe faţa inferioară, rozând epiderma şi parenchimul. Mai târziu larvele rod toată frunza, din care rămân doar nervurile groase, atac cunoscut sub denumirea de „scheletuirea frunzelor”
Metode de combatere:
- Tratamente cu Decis Mega EW 50, Fury 10 CE , Pyrinex Quick, Affirm, Laser 240 SC