Dovlecelul – Cucurbita pepo
Se cultiva pentru fructele sale consumate in diferite faze ale maturitatii tehnice, avand o valoare nutritiva superioara castravetilor. Fructele sunt bogate in hidrati de carbon (10 %), saruri minerale si vitamine, asigurand o valoare energetica de 16 cal/100 g, iar semintele contin cca 40 % ulei comestibil.
Fructele se folosesc pentru consum sub forma de multiple preparate culinare simple sau combinate, in industria conservelor, industria farmaceutica, iar semintele pentru extragerea de ulei comestibil.
Fructele care au depasit maturitatea de recoltare si cele ajunse la maturitatea fiziologica constituie un bun furaj pentru animale.
Principalele boli sunt:
VIROZE:
1.Mozaicul cucurbitaceelor produs de Cucumber mosaic virus
Simptome:
- Boala se manifestă pe frunze si fructe.
- Frunzele atacate prezintă pete galbeneverzui sau verde-palid, care alternând cu porţiuni de culoare normală dau un aspect tipic de mozaic.
- Uneori zonele de culoare verde se bombează spre faţa superioară.
- Plantele infectate în stadiul tânăr rămân mici.
- Pe fructe apar pete de decolorare însoţite de denivelări.
- Plantele atacate produc fructe mici, deformate, care prezinta pete mozaicare
- În condiţii de temperatură scăzută, plantele se îngălbenesc si se pot ofili în timp scurt.
Metode de prevenire si combatere:
- Folosirea de sămânţă obţinută de la plante neinfectate
- Izolarea culturilor la 500-1 000 m faţă de alte plante sensibile,
- Distrugerea buruienilor-gazdă
- Aplicarea insecicidelor pentru a tine sub control populatia de afide.
BACTERIOZE:
1. Patarea unghiulara este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. lachrymans
Simptome:
- Se manifestă pe toate organele aeriene.
- Pe cotiledoane apar pete mici, brune, hidrozate.
- Uneori ţesuturile sunt distruse, perforate si plăntuţa piere.
- Pe frunze apar pete unghiulare, de 2-7 mm, hidrozate, mai închise la culoare, izolate, apoi confluente.
- La suprafaţă, pe vreme umedă, se observă picături de exsudat bacterian, mucilaginos. Uscându-se, acesta formează o crustă albă-cenusie.
- Ţesuturile atacate se necrozează, devin brune, apoi albicioase, se desprind si cad, frunza apărând
perforată. - Florile infectate cad.
- Pe fruct apar pete mici (1-3 mm), rotunde, adâncite în ţesuturi, cu centrul albicios si exsudat abundent pe suprafaţă.
- Fructele tinere atacate se deformează.
Metode de prevenire si combatere:
- Cultivarea de soiuri rezistente.
- Frunzele puternic atacate vor fi îndepărtate.
- Resturile infectate se adună si se ard.
- Se va folosi sămânţa neinfectată.
- Evitarea irigarii prin aspersiune
- Sămânţa suspectă va fi tratată termohidric, la 53ºC, timp de 1 oră, sau chimic.
- Tratamente chimice cu Funguran OH 50 WP, Dithane M45, Champ 77 WG, Zeama Bordeleza, Melody Compact 49 WG.
MICOZE:
1.Antracnoza cucurbitaceelor este produsa de Colletotrichum lagenarium
Simptome:
- Pe foliaj si pe tulpini, atacul apare sub forma unor pete uleioase apoi brune, în dreptul carora tesuturile se adâncesc.
- Daca simptomele apar la începutul vegetatiei, plantele se pot usca.
- Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul carora tesuturile se scufunda si se acopera cu un mucegai roz, reprezentat de fructificatiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice .
- Tesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continua deprecierea fructelor, mai ales daca umiditatea atmosferica se mentine ridicata.
Metode de prevenire si combatere:
- Se recomanda strângerea si arderea resturilor vegetale
- Rotatii de 3-4 ani a culturilor de cucurbitacee, precum si amplasarea lor în terenuri ce nu retin apa, în sole ce vor fi irigate prin brazde.
- Tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Dithane M45, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 48 WG, Champ 77WG.
2. Mana cucurbitaceelor produsa de ciuperca Pseudoperonospora cubensis
Simptome:
- Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzi deschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor.
- Culoarea petelor se schimba în galben, apoi în brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenuiu-violaceu sau bej.
- În conditii favorabile, petele se pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele vor ramâne repede fara frunzi.
- Infectiile se produc pe vreme umeda, la temperaturi cuprinse între 5- 30ºC (la optim 23ºC) când, apar sporii ce vor germina si vor da filamente de infectie care, patrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au
cel putin jumatate din suprafata normala. - Viabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica.
- Pe timp secetos si la temperaturi de peste 32ºC sporii mor.
- În tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta sferici, galbeni-bruni.
Metode de prevenire si combatere:
- Se impune arderea resturilor de plante atacate sau îngroparea lor în profunzime.
- În asolamentul legumicol, bostanoasele vor reveni dupa cel putin 4 ani pe aceeasi sola.
- În câmp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu raspândi sporii.
- În spatii protejate, se va asigura o buna aerisire a culturii, iar în cazul declanarii atacului se va reduce umiditatea.
- Tratamente chimice cu Aliette 80 WG, Verita, Ridomil Gold MZ 68 WG, Antracol 70 WP, Polyram DF
3. Fainarea cucurbitaceelor produsa de ciuperca Sphaerotheca fuliginea
Simptome:
- Organele aeriene (tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare .
- Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai putin extinse.
- Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, în scurt timp se vor usca.
- Sub acest miceliu tesuturile se îngalbenesc si se brunifica.
- În conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe.
- Conditiile optime de instalare si evolutie a ciupercilor difera.
- Pentru Erysiphe temperatura optima este de 15- 26ºC si nu necesita o umiditate ridicata, în timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optima este de 15-21oC dar, necesita o umiditate ridicata.
Metode de prevenire si combatere:
- Cultivarea de soiuri rezistente
- Respectarea asolamentului si distrugerea plantelor gazda din flora spontana pentru diminuarea presiunii de infectie
- Tratamente chimice cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E.
Principalii daunatori:
1. Viermele radacinilor (Heterodera marioni)
Acest daunator ataca toate speciile de legume cultivate in sere si rasadnite si uneori apare si in cimp. Viermele este foarte mic avand 1.2 -1.5 mm. Daunatorul provoaca pagube mari prin distrugerea radacinilor plantelor, unde se localizeaza.
Plantele ale caror radacini sunt atacate de viermele radacinilor se palesc, frunzele de la baza se usuca mai intai pe margini apoi in intregime. Combaterea lui este foarte dificila. Se face prin sterilizarea solului prin vapori fierbinti sau pe cale chimica (Basamid Granule) si masuri de igiena culturala foarte riguroase.
2. Paianjenul comun (Tetranychus urticae)
- Este raspindit in toate zonele de cultura din tara noastra.
- Este foarte polifag, atacind multe specii de legume si flori atat in cimp, mai ales in sere, rasadnite si adaposturi de material plastic.
- Cele mai atacate specii legumicole sut castravetii si vinetele. In anii cu veri secetoase si calduroase apare si pe culturile din cimp. Paianjenul comun este de dimensiuni mici, abia vizibil cu ochiul liber, de culoare verde-galbuie, galben-pal sau in unele cazuri rosie-portocalie.
Combaterea acestuia se face cu tratamente chimice precum: Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa), Envidor 240 SC, Millbeknock EC
3. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum) Adultii si larvele colonizeaza frunzele, deseori si lastarii. In urma atacului, frunzele se etioleaza, se usuca si cad.
Metode de combatere:
- Distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii;
- Dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi;
- Utilizarea capcanelor atractante;
- Tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).