Publicat pe

Tratamentele la pastarnac impotriva principalelor boli si daunatori ale acestor legume

Pastinaca sativa L. convar. hortensis Ehrh. – Păstârnacul

pastarnac

Pastarnacul se cultiva pentru radacinile tuberizate cu gust dulce si aroma placuta, care se folosesc pentru prepararea unor mancaruri si a unor conserve. Radacinile de pastarnac au un continut ridicat de substanta uscata, glucide, protide, vitamine (C, B1, B2), saruri de K, P, Si, Cl si substante volatile. Radacinile si frunzele constituie, de asemenea, un furaj de caliltate pentru animale. Prezinta proprietati terapeutice recunoscute in tratarea bolilor mintale, fortificarea unghiilor, oaselor, plamanilor si in normalizarea circulatiei periferice si a diurezei.

Principalele boli sunt:

MICOZE:

1. Putregaiul alb produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum

mutregai-alb

Simptome: 

  • Atacul ciupercii în câmp începe prin acoperirea partii bazale a plantelor cu un puf alb dupa care, daca. vremea este umeda si calduroasa plantele sunt distruse în întregime.
  • În depozite, pe radacinile ce prezinta rani se dezvolta un miceliu albcenuiu, pe care apar corpi negri (scleroti), de diferite forme si marimi.
  • Radacinile putrezesc umed, devin moi si sunt decolorate.
  • Putrezirea se deosebete de cea produsa de bacteria Erwinia carotovora, care da o masa vâscoasa de tesuturi degradate.
  • Ciuperca ataca patrunjelul, pastârnacul si telina, precum si alte legume.

Metode de prevenire si combatere:

  • Rotatia culturilor
  •  Se recomanda araturi adânci, pentru îngroparea resturilor vegetale cu scleroti
  • Evitarea excesului de umiditate
  • Sortarea atenta a materialului de depozitare, precum si respectarea unei temperaturi apropiate de 0ºC în depozite.

2. Alternarioza produsa de ciuperca Alternaria dauci

alternaria

Simptome:

  • Pe marginea frunzelor apar pete mici de culoare brună erodate de o zonă galbenă,care conduc ulterior, în cazurile severe, la moartea ţesuturilor şi la uscarea completă afoliolelor.
  • Ca urmare, cultura dă impresia că ar fi fost arsă.
  • Frunzele bătrâne sunt atacate primele, fiind mai sensibile la alternarioză decât frunzele tinere.
  • Rădăcina de morcov,rămâne în general, neafectată.
  • Frunzele infectate vor cădea uşor, cauzând problemerecoltării mecanizate.

Metode de prevenire si combatere:

3. Putregaiul cenuşiu produs de ciuperca Botrytis cinerea

putregai-cenusiu

Simptome:

  • La începutul perioadei de depozitare, pe rădăcini apar bine definite leziuni negre-maronii fără nicio urmă de mucegai.
  • Tesuturile infectate se vor acoperi rapide cu mucegai, în care apoi se vor dezvolta scleroţii.
  • În condiţii răcoroase va rămâne alb la culoare, din acest motiv putând fi confundat cu semnele de Sclerotinia.
  • În mai multe cazuri,ciuperca este uşor recunoscută prin masa sa caracteristică de spori gri.

Metode de prevenire si combatere:

4. Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe umbeliferarum

fainare-pastarnac

Simptome: 

  • Făinarea apare mai ales în timp de vreme secetoasă şi caldă.
  • Frunzele plantelor atacate sunt acoperite adesea de un miceliu alb, prăfos şi devin clorotice.
  • În ciuda infecţiei,frunzele pot încă părea sănătoase sub masa de spori de ciupercă.
  • Dacă frunzele acoperite demiceliu sunt expuse timp de câteva zile unor condiţii de umiditate, acestea pot avea deseoriconsecinţe dramatice, frunzele slăbite, fără vigoare, devenind mult mai sensibile la infectarea de către alţi agenţi.

Metode de prevenire si combatere:

5. Cancerul pastarnacului (Itersonilia pastinacae)

cancer-pastarnac

Simptome:

  • Ciuperca ataca umbelifere cultivate, umbeliferele spontane, precum si unele crucifere spontane.
  • Aparitia bolii este favorizata de temperaturile scazute si umiditate ridicata.
  • Primele simptome apar in zona coletului sub forma unor pete moro-rosiatice.
  • Pe tesuturile afectate se dezvolta alti agenti patogeni, care determina putrezirea radacinii.
  • Boala poate afecta si partile aeriene ale plantei. Pe frunze apar leziuni brune, inconjurate de un halou verde.
  • La baza petiolului apar pete brune.
  • Ciuperca rezista pe resturile vegetale de la subrafata solului si este transmisa de mai multi vectori.

Metode de prevenire si combatere:

  • Evitarea irigarii excesive
  • Cultivarea soiurilor rezistente
  • Roatie corecta a culturilor
  • Distrugerea buruienilor
  • Adunarea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare.
  • Tratamente chimice cu Fungicid Ortiva 250 SC, Systhane Plus 24 E, Fungicid Bumper 250 EC

6. Mana radacinilor produsa de ciuperca Phytophthora porri

mana-radacinilor-de-pastarnac

Simptome:

  • Pe radacini apar benzi umede de culoare neagra-maronie.
  • Tesutul afectat capata consistenta cauciucului sau se înmoaie.
  • Semnele infectiei pot aparea uneori in camp, dar in cele mai multe cazuri simptomele sunt inca vizibile imediat după recoltare.
  • Boala continua sa se dezvolte chiar si in depozit, la temperaturi scazute.
  • In conditii de umiditate, se dezvolta un mucegai alb si dens.
  • Mana radacinilor este asociată cu o drenare deficitara a solului.

Metode de prevenire si combatere:

7. Putregaiul uscat produs de ciuperca Fusarium avenaceum

fuzarioza

  • Fusarium cauzeaza putregaiul uscat, in general intre baza frunzelor si partea superioara a radacinii morcovului.
  • Zonele afectate incep sa se usuce si capata o culoare maroniu-deschisa.
  • Pe masura ce atacul progreseaza, partile afectate se usuca si se întaresc.
  • In conditii de umiditate, pe suprafata acestora se dezvolta un miceliu de culoare roz.
  • Putregaiul incepe in zona coletului, raspandindu-se ulterior pe restul plantei.

Metode de prevenire si combatere:

  • Distrugerea si arderea resturilor dupa recoltare.
  • Tratamente chimice cu Fungicid Topsin 70 WDG si Fungicid Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva)

BACTERIOZE:

1. Patarea bacteriană produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. carotae

patarea-bacteriana

Simptome:

  • Boala isi face aparitia prin ingalbenirea si piticirea plantei.
  • Evolueaza si pe frunze aparand pete neregulate, de culoare cafenie.
  • Pe petiolul funzelor apar pete alungite maronii.

Metode de prevenire si combatere:

Principalii daunatori sunt:

1. Nematodul galicol al radacinilor de morcov (Meloidogyne Hapla)

nematozi-pastarnac

Este un dăunător polifag, ce atacă peste 1300 specii,aparţinând la peste 40 familii botanice. Pe rădăcinile atacate se instalează diferite ciuperci din genurile Fusarium, Verticillium, etc., care grăbesc procesul de pieire a  plantelor. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă, seîngălbenesc şi se usucă, de la vârf la bază.

Metode de combatere:

2. Limaxul cenușiu (Agriolimax agreste)

limaxul-cenusiu Crează în rădăcini prin roadere caverne adânci în care ulterior se instalează bacterii și ciuperci care deteriorează complet aceste rădăcini. Este un melc fără cochilie lung de 5 – 10 cm care prin deplasare pe sol lasă o impresionantă dâră de mucilagiu incolor, lucios.

Metode de combatere:

 

3. Plosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma Lineatus)

plosnita-vargata

Este o specie monovoltina, ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor  sau impiedica dezvoltarea plantelor.

Metode de combatere:

4. Plosnita umbeliferelor (Coreus marginatus) 

plosnita-umbeliferelor

Este o specie polifaga si poate ataca si floarea soarelui, tutun sau cartof. Poate ataca toate organele plantei. In caz de atac sever, produce sistavirea semitnelor, uscarea frunzelor si impiedica dezvoltarea plantei.

Metode de combatere:

 

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *