Publicat pe

Tratamentele la pepeni galbeni impotriva principalelor boli si daunatori ale acestor legume

Cucumis melo L. – Pepenele galben

pepene-galben

Se considera ca pepenele galben este originar din Asia (Iran sau India), sau din Africa Centrala, Africa Tropicala sau Afganistan, zone in care este cunoscut de circa 2000 de ani. Pepenele galben se cultiva pentru fructele sale care se consuma la maturitatea fiziologica, in stare proaspata sau ca fructe glasate, dulceata, marmelada, sucuri, salata de fructe, fiind apreciate pentru gustul, aroma si parfumul lor. Este benefic in tratarea multor afectiuni precum: hipertensiune arteriala, aritmii, boli de piele, afectiuni autoimune, cataracta, oboseala oculara etc.

Principalele boli sunt:

MICOZE:

1. Mana cucurbitaceelor – Pseudoperonospora cubensis

mana-pepene

Simptome:

  • Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzideschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor.
  • Culoarea petelor se schimba în galben, apoi în brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenuiu-violaceu sau bej.
  • În conditii favorabile, petele se pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele vor ramâne repede fara frunzi.
  • Infectiile se produc pe vreme umeda, la temperaturi cuprinse între 5- 30ºC (la optim 23ºC) când, apar sporii ce vor germina si vor da filamente de infectie care, patrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au
    cel putin jumatate din suprafata normala.
  • Viabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica.
  • Pe timp secetos si la temperaturi de peste 32ºC sporii mor. În tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta
    sferici, galbeni-bruni.

Metode de prevenire si combatere:

  • Arderea resturilor de plante atacate sau îngroparea lor în profunzime.
  • În asolamentul legumicol, bostanoasele vor reveni dupa cel putin 4 ani pe aceeai sola.
  • În câmp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu raspândi sporii.
  • În spatii protejate, se va asigura o buna aerisire a culturii, iar în cazul declanarii atacului se va reduce umiditatea.

2. Fainarea cucurbitaceelor – Erysiphe cichoracearum si Sphaerotheca fuliginea

fainare

Simptome:

  • Organele aeriene (tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare .
  • Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai putin extinse.
  • Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, în scurt timp se vor usca.
  • Sub acest miceliu tesuturile se îngalbenesc si se brunifica.
  • În conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe.
  • Conditiile optime de instalare si evolutie a ciupercilor difera.
  • Pentru Erysiphe temperatura optima este de 15- 26ºC si nu necesita o umiditate ridicata, în timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optima este de 15-21oC dar, necesita o umiditate ridicata.

Masuri de prevenire si combatere:

  • Cultivarea de soiuri rezistente
  • Respectarea asolamentului si distrugerea plantelor gazda din flora spontana pentru diminuarea presiunii de infectie
  • Tratamente chimice cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E.

3. Antracnoza cucurbitaceelor este produsa de Colletotrichum lagenarium

antracnoza-pepene-galben

Simptome: 

  • Atacă pe tulpini, frunze și fructe chiar de la răsărire cu pete gălbui-verzui sau galben-rozalii pe cotiledoane și hipocotil.
  • Pe frunzele plantelor mai mari apar pete verzui care devin brune sau brun-roșcate și pot cuprinde toată frunza care se va usca.
  • Pe fructe apar pete rotunde, gălbui care devin brun-cenușii cu diametrul de 1 – 2 cm implantate în pulpă.
  • La umiditate sporită petele se acoperă de un mucegai rozaliu. Sub pete ţesuturile se înmoaie şi putrezesc devenind gazdă pentru alte ciuperci parazite

Metode de prevenire si combatere:

  • Adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare
  • Tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Dithane M45, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 48 WG, Champ 77WG

4. Alternarioza produsa de Alternaria cucumerina

alternarioza

Simptome:

  • Atacul se manifesta la frunze, petioli, lastari si tulpina.
  • La frunze, petele sunt mici la inceput si de culoare galbuie, ulterior petele se extind si usuca planta.
  • Petele care apar pe lastari sunt alungite si de culoare bruna

Metode de prevenire si combatere:

  • Adunarea si distrugerea resturilor vegetale
  • Cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti
  • Cultivarea de soiuri rezistente la mana
  • Tratament cu Fungicid Dithane M45 (0,2 %), Fungicid Funguran 50 WP (0,4 %), Fungicid Aliette 80 WP (0,2 %)

Principalii daunatori sunt:

1. Paianjenul rosu (Tereanycus urticae)

acarianul-rosu

Este localizat la partea inferioara a frunzelor si se recunoaste dupa uscarea tesuturilor dintre nervuri care devin pergamentoase. Atacul are valori maxime in lunile iulie si august. Larvele si adultii au culoarea substratului pe care traiesc.

Metode de combatere:

  • Tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa), Envidor 240 SC, Millbeknock EC.

2. Musculita alba (Trialieurodes vaporariorum)

musculita-alba

Larvele si adultii se hranesc cu sucul celular pe care il absorb din tesuturile intepate. Atacul este insotit de secretii zaharate pe care secundar se dezvolta fumagina. Musculita este de talie mica pana la 1,5 mm cu corp galbui si aripi albe. Larvele au 0,8 mm lungime, de culoare bruna si corpul turtit.

Metode de combatere:

  • Distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii.
  • Dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi.
  • Tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).

3. Tripsul comun (Thrips tabaci)

Este localizat pe parea inferioara a frunzelor, unde larvele si adultii distrug tesuturile pana in vecinantatea epidermei exterioare. Dupa atac frunzele se necrozeaza zonal, nervurile raman intacte, iar restul tesuturilor normal colorate. In anii secetosi si caldurosi atacul este frecvent.

tripsul

Adultii si larvele tripsului californian (Frankliniella occidentalis),afecteaza aparatul foliar si florile, de unde absorb hrana din tesuturi. Ca efect tesuturile se deformeaza, iar frunzele si florile, prezinta numeroase pete decolorate, capatand cu timpul o culoare argintie. Cand atacul intervine inaine de inflorit, bobocii nu se mai deschid.

Metode de combatere:

  • Utilizarea capcanelor atractante.
  • Tratamente cu Actara 25 WG, Mavrik 2 F, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega 50 EW
Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *