Publicat pe

Tratamentele la varza de bruxelles impotriva principalelor boli si daunatori ale acestor legume

Varza de Bruxelles  – Brassica oleracea var. gemmifera

varza-de-bruxelles

Varza de Bruxelles provine dintr-o specie salbatică de varză, din zona de litoral a Mării Mediterane și a Oceanului Atlantic. A fost luată în cultură aproximativ prin secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. S-a răspândit repede în țările din vestul Europei ( Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franța) datorită cererii crescânde a consumatorilor. La noi se cultivă pe suprafețe reduse. Este o planta bienala. In primul an de vegetatie formeaza mugurii (verzisoarele), iar in anul al doilea, din muguri se dezvolta tulpinile florifere. Varza de Bruxelles este foarte rezistenta la frig. Din acest motiv recoltarea verzisoarelor se poate face din toamna pana in primavara. Fiind o specie inrudita cu varza alba, varza de Bruxelles imparte cu aceasta o serie de boli si daunatori.

Principalele boli sunt:

BACTERIOZE:

1. Nervatiunea neagra produsa de Xantomonas camperstris

nervatiunea-neagra

Simptome:

  • Plăntuţele atacate au cotiledoanele decolorate si se usucă în scurtă vreme.
  • La plantele dezvoltate, pe frunzele bazale, apar pete mari, clorotice, nervurile se înnegresc, ţesuturile se
    întăresc si devin pergamentoase; frunzele atacate se usucă si cad.
  • La tulpini se constată brunificarea vaselor, apariţia de cavităţi.
  • Coceanul putrezeste uscat, transformându-se într-un mănunchi de fibre lemnoase.
  • Pe vreme umedă se asociază si alte bacterii, care provoacă un putregai moale, cu miros neplăcut.

Metode de prevenire si combatere:

 

2. Putregaiul umed al cruciferelor produs de Erwinia carotovora pv. carotovora

putregaiul-umed-varza

Simptome:

  • Putrezirea umeda se observa in a doua parte a vegetatiei la culturile de crucifere, in anii ploiosi sau pe solele unde nu are loc scurgerea apei in mod normal.
  • La varza atacul se observa la locul de prindere a coditei frunzei de cocean, unde apare mai intai un putregai umed, galbui, apoi cenusiu.
  • Daca exista umiditate atmosferica mare, atacul cuprinde in intregime capatana, transformand-o intr-o masa de mucilagiu urat mirositoare, iar capatana in scurt timp cade de pe cocean.
  • Atac asemanator are loc si la gulii, iar la conopida se poate observa putrezirea partiala sau totala a inflorescentei.
  • In depozite, atacul este cu atat mai grav cu cat temperatura se apropie de 20-25oC si este asociat cu atacul produs de Botrytis cinerea si Sclerotinia sclerotiorum.
  • Bacteria rezista numai in sol si nu se transmite prin seminte, practic, toate terenurile unde s-au cultivat legume au si aceasta bacterie .

Metode de prevenire si combatere:

  • In timpul depozitarii, se vor alege semincerii sanatosi, iar in depozite se va asigura o aerare corespunzatoare pentru a se evita ridicarea temperaturii.
  • Temperatura optima de pastrare a verzei este de +1oC.
  • In culturile semincere, trebuie sa se respecte epoca de plantare, eliminarea resturilor de frunze vechi, aracirea plantelor si combaterea daunatorilor din sol ce pot produce raniri ale radacinilor.
  • La alcatuirea asolamentelor legumicole trebuie sa se tina cont ca sa nu urmeze unele din culturile ce pot fi atacate de bacterie.
  • Tratamente chimice cu: Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Aliette WG 80, Zeama Bordeleza, Fungicid Melody Compact

3. Patarea bacteriana a frunzelor este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. maculicola

patarea-bacteriana

 

Simptome:

  • Pe ambele fete ale frunzelor apar pete mici, intunecate si umede.
  • Aceste pete raman de obicei mici, dar se pot extinde daca sunt conditii favorabile.
  •  Infectiile severe pot duce la caderea prematura a frunzelor.

Metode de prevenire si combatere:

 

MICOZE:

4.  Mana cruciferelor, produsa de ciuperca Peronospora brassicae

mana-varza

Simptome:

  • Cele mai sensibile sunt plăntuţele în faza de 3-4 frunze adevărate.
  • Pe frunze apar pete mici, de formă neregulată, verzi gălbui, cu puf albicios pe faţa inferioară.
  • Frunzele se usucă sau putrezesc.
  • Atacul poate să apară si la plantele dezvoltate, continuând si în depozit.
  • La plantele semincere sunt atacate frunzele, tulpinile, inflorescenţele, silicvele, sub forma unor pete de culoare
    brună-închis.
  • Pe conidioforii ramificaţi dichotomic se formează conidii unicelulare, hialine, ovoide, de 15-31 X 12-26 μ.
  • În ţesuturi se formează oospori globulosi, de 30-35 μ, care rezistă peste iarnă.
  • Ciuperca mai poate rezista si ca miceliu în rădăcini.

Metode de prevenire si combatere:

  • În câmp, vor fi adunate si distruse resturile infectate.
  • Se va respecta rotaţia de 3-4 ani.
  • Se va folosi sămânţă sănătoasă.
  • La apariţia atacului, pe răsaduri sau în câmp, se fac tratamente cu: Fungicid Curzate Manox , fungicid Dithane M 45.

5.  Hernia radacinilor produsa de ciuperca Plasmodiophora brassicae

varza-hernia-radacinilor-copy

Simptome:

  • La răsaduri se observă îngrosări pe rădăcini.
  • În câmp, partea aeriană stagnează în crestere, nu formează căpăţână, se ofileste, apoi se usucă.
  • Plantele se smulg usor, prezintă rădăcinile îngrosate, hipertrofiate, datorită măririi exagerate a dimensiunilor celulelor din ţesuturile atacate.
  • Aparatul vegetativ – plasmodiul – se dezvoltă intracelular, ducând la formarea de celule gigantice pline cu spori imobili, sferici, de 1,6-4,3 μ, care rezistă până la 8 ani în sol.

Metode de prevenire si combatere:

  • Se va aplica o rotaţie de 4-5 ani
  • Reacţia solului va fi corectată prin aplicarea de amendamente.
  • Amestecul folosit în răsadniţă va fi dezinfectat.
  • Se va planta numai răsad sănătos.

6.  Putregaiul uscat produs de Phoma lingam

phoma-putregai-uscat

 

Simptome:

  • Infecţia primară apare în stadiul de 1-6 frunze.
  • Pe frunze apar pete gri, cu aspect de hârtie, pe suprafaţa cărora sunt vizibile picnidiile sub formă de puncte negre.
  • Plantele infectate toamna devreme pot dezvolta cancere la baza tulpinii, provocând moartea peste iarnă sau căderi masive în primăvară.
  • Putregaiul tulpinii se manifestă prin apariţia unor pete de culoare maro deschis cu marginile brun-negricioase.
  • Ciuperca infectează apoi frunzele şi silicvele, cauzând desfacerea şi scuturarea prematură.
  • Infecţia secundară este favorizată de atacul produs de Ceutorhyncus napi.
  • Ciuperca se întinde de la frunze la baza tulpinii prin căderea picăturilor de ploaie.
  • Răspândirea se poate face şi pe tijele florilor, respectiv pe silicve.
  • Putregaiul uscat apare la baza tulpinii primăvara, extinzându-se sistemic în tulpină şi intrând adânc în ţesutul acesteia.

Metode de prevenire si combatere:

  • Respectarea asolamentului pentru a preveni contaminarea cu resturile din mirişte şi reîntoarcerea seminţei infectate în sol.
  • Efectuarea arăturii cât mai devreme posibil.
  • Tratarea seminţelor cu fungicide pentru a reduce riscul infecţiei primare.
  • Phoma se poate dezvolta rapid, cu infectarea plantelor în proporţie de până la 90% în maximum 10 zile.
  • Tratamente chimice cu: Fungicid Dithane M 45,  Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG.

7. Innegrirea si putrezirea bazei plantei– Olpidium  brassicae

Simptome:

  • In primele stadii de vegetatie a rasadurilor (2-3 frunze) apare o innegrire urmata de putrezirea rasadurilor si a tulpinitelor in dreptul bazei plantei.
  • Plantele putrezesc si cad la pamant, atacul putand fi confundat cu cel produs de Pythium. 
  • Ciuperca rezista in sol prin sporii de rezistenta (akinetosporangi), din care iese prima generatie de spori.
  • Acestia patrund in radacinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, ovaz, odos, in, cartof, zarna etc.
  • Frecvent atacul este semnalat pe varza, gulie, conopida, tomate si tutun.

Metode de prevenire si combatere:

  • Pamantul folosit in rasadnita si sere  se va dezinfecta termic sau chimic.
  • La semanat si la repicare, se va asigura o desime a plantelor normala pentru o buna aerisire si o irigare fara excese.  
  • Intrucat atacul este mai puternic in solurile acide, se va recomanda  scaderea aciditatii prin amendare cu var.

8.  Alternarioza produsa de  ciuperca Alternaria brassicae

alternaria-varza

Simptome:

  • Simptomele pe cotiledoane sunt pete mici, brune și rotunde (0,5-1 mm).
  • Pe frunze se formează pete negre, ascuțite.
  • Petele se măresc și sunt adesea înconjurate de un halou de culoare galbenă.
  • Zonele de atac la lăstarii principali și secundari și la ramificațiile frunzelor și fructelor sunt lunguiețe (1-5 mm), puternic delimitate, de culoare neagră sau cenușiu deschis, cu bordură neagră.
  • Zonele de infecție sporulează și se răspândesc rapid în coronamentul plantei, astfel reduce foarte mult asimilarea substanțelor de sinteza plantei de cultură prin leziunile create.

Metode de prevenire si combatere:

9.  Albumeala cruciferelor produsa de Albugo candida

albumeala

 

Simptome:

  • Boala produce pagube pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori şi silicve.
  • Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi acestea devin albe, lucioase, proeminente, de diferite forme şi mărimi (1-5 mm în diametru), izolate sau confluente.
  • În dreptul proeminenţelor, epiderma crapă şi petele devin pulverulente.
  • Tulpinile şi silicvele atacate suferă malformaţii (hipertrofieri şi îngroşări)
  • Tulpinile plantelor atacate sunt contorsionate şi se culcă pe sol.

Metode de prevenire si combatere:

10. Putregaiul alb provocat de Sclerotinia sclerotiorum

putregaiul-alb-varza

Simptome:

  • Simptomele putregaiului alb survin la sfârşit de mai, început de iunie.
  • La 10-14 zile după infectare, pe tulpini apar leziuni decolorate (20-30 cm) unde epiderma se poate exfolia.
  • Pe aceste leziuni se dezvoltă o ciupercă albă, pufoasă.
  • Tulpinile afectate se usucă şi devin fragile.
  • În interiorul acestora se dezvoltă scleroţi, iniţial de culoare albă care apoi devin negri şi duri.
  • Putrezirea ţesutului în zona infectată poate duce la aplecare/frângere şi îmbătrânirea prematură a plantei, provocând pierderi de recoltă.

Metode de prevenire si combatere:

11. Ofilirea fuzariana produsa de ciupercile din genul Fusarium

fuzarioza-varza

Simptome:

  • Ofilirea frunzelor inferioare, de multe ori pe o parte a plantei.
  • Frunzele atacate se brunifica si cad, iar cu timpul se poate ofili intreaga planta.
  • Plantele atacate capata si un gust amar.

Masuri de prevenire si combatere:

  • Folosirea materialului de plantat sanatos;
  • Eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • Tratamente chimice tratamente chimice aplicate la sol cu Fungicid Topsin 70 WDG si Fungicid Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva).

 

Principalii daunatori sunt:

1. Brevicoryne brassicae – Paduchele cenusiu al verzei

paduchele-verzei-atac

Ierneaza pe tulpinile si petiolurile de varza, rapita sau alte brasicacee (cultivate si spontane), in stadiu de ou, depus toamna. Larvele apar primavara, la sfarsitul lunii martie – inceputul lunii aprilie, ajung la maturitate dupa 18 – 24 de zile. Daunatorul se inmulteste pe cale partenogenetica, dand nastere formelor nearipate care se inmultesc la randul lor partenogenetic, formand colonii masive pe dosul frunzelor de brassicacee. In luna iunie, se nasc formele aripate (care migreaza si se inmultesc pana in septembrie) si formele nearipate.

Provoaca pagube la legumele din grupa verzei (atat pentru consum cat si pentru samanta) si rapita. Provoaca pagube la legumele din grupa verzei (atat pentru consum cat si pentru samanta) si rapita.

Metode de combatere:

2.  Plosnita rosie a verzei – Eurydema ornata

plosnita-verzei

Iernează în stadiul de adult, în frunzarul din păduri, în resturile vegetale, etc. Adulţii părăsesc locurile de iernare primăvara devreme, prin luna martie. La început se întâlnesc pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ouăle sunt depuse în grupe de 12-14, rareori până la 36, dispuse în două rânduri paralele, pe partea inferioară a frunzelor. Larvele apărute ajung la maturitate prin luna iunie. Prezintă 1-2 generaţii, în funcţie de regiuni.

Atacă în stadiul de adult şi în stadiul de larvă plantele de crucifere, când înţeapă şi sug sucul celular din frunze. La culturile semincere, atacă florile, lujerii seminceri şi seminţele.

Metode de combatere:

3.  Plosnita albastra a verzei (Eurydema oleracea)

plosnita-albastra-a-verzei

Insecata are in general 1-2 generatii/an. Ierneaza in octombrie in stadiul de adult in crapaturile din sol, sub frunze, sub pietre, crapaturile  din ritidom (scoarta crapata- exfoliata la pomi, arbori.).  In zonele unde insecta inteapa apar puncte de decolorare -de culoare galbena. Atacul agresiv duce la ingalbenirea completa a frunzelor si pastailor, avortarea florilor.

Metode de combatere:

4. Molia verzei (Plutella xilostella): ataca in special culturile de varza si conopida, insa afecteaza puternic si terenurile cultivate cu ridichi. Larvele consuma parenchimul, in final frunzele afectate capata culoare plumburie si se usuca.

molia-verzei

Metode de combatere:

5. Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp) : Culturile sunt deteriorate  adulti,  rod frunzele in intregime.

pureci-de-pamant

Metode de combatere:

6.  Mamestra brassicae – Buha verzei

mamestra-larva

Buha verzei este o specie polifaga. Pe langa speciile brassicacee (legumele din grupa verzei, rapita, mustar etc.), ataca frecvent si culturile de sfecla, mazare, tutun, plante medicinale (matraguna) precum si unele specii ornamentale (dalii, crizanteme, etc.). La aparitie larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, apoi perforeaza limbul, sub forma de orificii neregulate. Cele mai mari pagube produc larvele din ultimele varste, care rod galerii in capatana de varza. In aceste galerii se aduna resturi de hrana, excremente, pe care se localizeaza diferite bacterii si ciuperci, provocand putrezirea capatanilor de varza, sau a inflorescentelor de conopida.

Metode de combatere:

7.  Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

planta-atacata-fab

Larvele fluturelui alb produc mari daune la culturile din grupa verzei si a rapitei. In primele stadii, larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor. Mai tarziu, larvele consuma frunzele in totalitate, ramanand doar nervurile principale. In afara de pagubele directe, excrementele omizilor care se aduna intre frunze duc la putrezirea capatanilor de varza.

Metode de combatere:

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *