Publicat pe

Tratamentele la vinete impotriva principalelor boli si daunatori ale acestor legume

Solanum melongena L. – Pătlăgele vinete

vinete

Pătlăgelele vinete sunt originare din India si Birmanie unde cresc in stare salbatica. Cultivarea lor ca plante legumicole a inceput spre sfarsitul secolului al XV-lea. In Europa au fost introduse in cultura in secolul al XVII-lea, la inceput in Grecia si Italia, apoi si in alte tari din sudul si rasaritul Europei. La noi in tara, vinetele se cultiva din secolul al XVIII-lea, dar o raspandire mai mare au cunoscut dupa primul razboi mondial. De la vinete se consuma fructele la maturitatea de consum, fiind folosite la prepararea diferitelor mancaruri iar in amestec cu alte legume se folosesc la prepararea conservelor. Fructele contin 92,7% apa, 1,1% proteine, 4,5% substante extractive fara azot, cantitati reduse de vitamina A, B1, C, saruri minerale. Valoarea energetica a vinetelor este de 24 – 28 calorii/100 g. Insusiri terapeutice: sunt diuretice, laxative, antianemice, stimulente hepatice si ale pacreasului, calmante etc.

Principalele boli sunt:

MICOZE:

1. Mana produsa de Phytophthora parasitica

mana-vanata

Simptome:

  • Primele simptome ale bolii se observa pe frunze incepand cu lunile iunie-iulie, prin aparitia unor pete de culoare galbena, in dreptul carora pe partea inferioara apare un puf albicios.
  • In conditii de umiditate petele se maresc putand ocupa intreaga suprafata a foliolelor, care se brunifica, se usuca si se inegresc.
  • Pe tulpina apar pete alungite, brun – negricioase, de marimi variabile.
  • In cazul cand cuprind tulpina de jur imprejur, aceasta se usuca in intregime.
  • Atacul pe fructe se manifesta sub forma unor pete mari brune, in dreptul carora tesuturile se cufunda.
  • In conditii de umiditate atmosferica ridicata, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc.

Metode de prevenire si combatere:

 

2. Caderea si putrezirea plantulelor, produsa de Phythium debarianum

caderea-plantulelor

Simptome:

  • Este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor.
  • Se manifesta din stadiul de germinare si rasarire, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate.
  • In caz de atac, tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se descompun.
  • Aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30ºC si umiditate peste 90%.

Metode de prevenire si combatere:

 

3. Antracnoza vinetelor produsa Colletotrichum melongena

antracnoza-vinete

Simptome:

  • Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe fructe a unor pete circulare de culoare bruna.
  • Tesuturile atacate se scufunda si putrezesc.
  • Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate.

Metode de prevenire si combatere:

 

4. Alternarioza produsa de Alternaria dauci

alterenarioza-vanata

Simptome:

  • Pe frunzele plantelor atacate apar pete mari, circulare, de culoare bruna pe suprafata carora apar cerculente concentrice.
  • Tesuturile afectate se usuca si se desprind de pe planta.
  • Pe fructe pot aparea pete mari, in zona carora tesutul se scufunda.
  • Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului, iar in timpul vegetatie raspandirea se realizeaza prin sporii transportati de vant si apa.
  • Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate.

Metode de prevenire si combatere:

 

5. Cercosporioza produsa de ciuperca Cercospora melongenae

cercosporioza-vinete

Simptome:

  • Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare cafenie, inconjurate de o bordura fina de culoare bruna.
  • Zonele afectate se scufuda usor in tesut.
  • Boala se poate confunda cu mana, dar in cazul cercosporiozei nu este prezent puful de pe fata inferioara a frunzelor.
  • Ciuperca se raspandeste prin spori.
  • Acestia rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si produc infectii in anii urmatori.
  • Temperaturile ridicate si prezenta picaturilor de apa pe frunze, favorizeaza aparitia acestei boli.

Metode de prevenire si combatere:

6.  Ofilirea vinetelor produsa de ciuperca Fusarium oxysporum si de Verticillium albo-atrum

ofilire-vanata

Simptome:

  • Primele simptome apar odata cu primele fructe.
  • Frunzele de la baza plantei se ingalbenesc si ofilesc, dupa care se usuca si cad.
  • Fructele se zbarceasc si nu mai pot fi valorificate.
  • Sistemul radicular al plantelor afectate este brunificat si prezinta crapaturi.
  • Prin efectuarea unor sectiuni prin tulpina se poate observa brunificarea vaselor conducatoare.
  • Ciuperca traieste mult timp pe resturile vegetale ale plantelor afectate si sol.

Metode de prevenire si combatere:

  • Rotatie corecta a culturilor (vinetele nu pot sa revina pe acelasi teren decat dupa 4 ani).
  • Irigare rationala.
  • Fertilizare echilibrata.
  • Tratamente chimice aplicate la sol cu Fungicid Topsin 70 WDG si Fungicid Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva).

 

7. Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea

botrytis

Simptome:

  • Acesta ciuperca ataca vinetele cultivate in camp si in spatiile protejate, numai in conditii de luminozitate scazuta si umiditatea atmosferica ridicata.
  • Simptomele acestei boli poti fi observate pe tulpini, petiolul frunzelor, pe flori, pe fructe si pe frunze.
  • La baza tulpinilor apar zone de culoare bruna, usor scufundate in tesut.
  • Zonele atacate se acopera de un puf cenusiu, iar in final sunt distruse si planta se ofileste.
  • Florile atacate putrezesc si se acopera cu un puf cenusiu.
  • Daca umiditatea se mentine ridicata, boala ataca fructele aproape coapte in zona coditei (peduncul).
  • Apar pete apoase, ce se acopera cu un puf cenusiu.
  • In urma atacului, fructele sunt distruse.
  • Ciuperca traieste pe resturile vegetale de la suprafata solului, iar sporii acesteia sunt trasportati pe plantele sanatoase de curentii de aer si de picaturile de apa.

Metode de prevenire si combatere:

8. Fainarea produsa de Leveillula taurica

fainare-vanata

Simptome:

  • Ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei, dar simptome evidente se obseva pe frunze.
  • Atacul incepe pe frunzele bazale care se acopera cu o pasla alba miceliara.
  • Tesuturile afectate se brunifica, iar frunzele se usuca in intregime.
  • Plantele atacate formeaza un numar mic de fructe, ce ajung la maturitate foarte greu.
  • Ciuperca produce pagube insemnate in spatiile protejate.
  • Pe timpul iernii, sporii ciupercii rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.
  • In timpul vegetatie transmiterea infectiei este asigurata de sporii transportati de picaturile de apa.

Metode de prevenire si combatere:

 

9.  Pătarea brună a frunzelor şi fructelor de vinete – Diplodina lycopersici (Didymella lycopersici) 

patarea-bruna-vinete

Simptome:

  • Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, începând cu faza de răsad şi până la plantele mature.
  • Răsadul atacat prezintă o brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea ţesuturilor şi moartea plăntuţelor.
  • Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună.
  • Pe faţa superioară a petelor se observă zonalităţi concentrice, iar pe faţa inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre.
  • Ţesuturile afectate se brunifică şi cad, aşa încât frunza apare perforată.
  • Atacul pe fructe este rar întâlnit şi se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificaţii ale ciupercii.
  • Pe vreme secetoasă, ţesuturile brunificate se scufundă şi formează pe margini un inel de plută.
  • Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenuşii, în dreptul cărora ţesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veştejeşte.
  • Ca factori favorizanţi ai apariţiei şi evoluţiei acestei boli se pot enumera: excesul de îngrăşăminte organice, umiditatea şi căldura, temperatura optimă fiind de +28o C.

Metode de prevenire si combatere:

  • Folosirea de pământ dezinfectat pentru răsadniţe
  • Dezinfectarea termică a solului din sere şi solarii şi folosirea de sămânţă sănătoasă.
  • Sămânţa va fi dezinfectată termic, 30 minute la 50o C.
  • Produsele  recomandate la tomate pentru stropiri în câmp, sunt bune şi pentru stropirile la vinete.

VIROZE:

1. Marmorarea si piticirea vinetelor produsa de Eggplant mottled dwarf virus

marmorare

Simptome:

  • Pe frunzele plantelor virozate apare o marmorare slabă a ţesuturilor de lângă nervuri.
  • Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui,  manifestă o stagnare a creşterii însoţită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariţia de rozete pe frunze.
  • Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială.
  • Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) şi prin contactul direct între frunze.

Metode de prevenire si combatere:

  • Eliminarea plantelor atacate din cultura.
  • Aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.

 

2. Mozaicul castravetilor la vinete (Cucumber mosaic virus in eggplant)

mozaicul-castravetilor-vinete

Simptome:

  • Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile şi ca urmare apar ofiliri.
  • Plantele fructifică slab, iar fructele sunt mici, deformate, pătate sau au dungi galbui.
  • Transmiterea virusului de la plantă la plantă este făcută de insecte, iar de la un an la altul virusul rezistă în plantele perene.

Metode de prevenire si combatere:

  • Eliminarea plantelor atacate din cultura.
  • Aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.
  • Distrugerea buruienilor din cultura si din aproprierea parcelelor.

 

3.  Stolburul vinetelor – Stolbur disease in eggplant

Simptome:

  • Plantele atacate manifestă o decolorare rapidă urmată de ofilire.
  • Atacul se observă în lunile iulie-august când pe frunze, începând cu marginea lor, apare decolorarea.
  • Frunzele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă şi se începe desfrunzirea plantelor, de jos în sus.
  • Pe tot frunzişul se observă şi coloritul maro caracteristic acestei boli.
  • Fructele ce rămân pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasă şi nu au valoare comercială.
  • La plantele fără frunze, chiar şi rădăcinile sunt brunificate şi putrezesc.
  • Apariţia micoplasmei în culturi depinde de numărul de generaţii a insectelor ce transmit micoplasma.
  • Dacă larvele din sol ale insectei sunt distruse primăvara datorită ploilor şi temperaturilor scăzute, boala nu apare decât rar.

Metode de prevenire si combatere:

  • Aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.
  • Amplasarea culturii în terenuri izolate de culturile sau plantele perene infectate.

 

Principalii daunatori sunt:

1. Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa) 

coropisnite

Specie polifaga, omnivora, ataca in special speciile legumicole (tomate, ridichi, ardei, morcov, vinete, etc.), specii floricole, cereale, plante tehnice, puietii din pepinierele pomicole, dar se poate hrani si cu cadavre de insecte, rame de ploaie etc.

Atacul se manifesta prin roaderea partilor subterane ale plantelor. Radacinile mai subtiri sunt retezate, iar in radacinile mai groase (cartof, sfecla) roade galerii mari. Rasadurile unor specii legumicole trebuie inlocuite de mai multe ori, la atacuri puternice. Coropisnita disloca semintele sau plantele tinere, atunci cand sapa galerii in rasadnite.

Metode de combatere:

  • In sere si rasadnite, se recomanda ca gunoiul, pamantul de telina, folosite pentru prepararea amestecutilor, sa fie controlate in prealabil prin ciuruire, distrugandu–se coropisnitele gasite.
  • Tratamente chimice aplicate pe sol cu Moluscocid Corocid Forte

 

2. Nematozii

nematozi-vinete

Au numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular al plantelor si se stabilesc in vasele conducatoare. In timpul hranirii secreta o toxina ce determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca.

Metode de combatere:

  • Rotatia corecta a culturilor.
  • Cultivarea soiurilor rezistente.
  • Tratamente la sol cu Basamid Granule sau Insecticid Force 1.5 G.

 

3. Gandacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata)

atac-g-colorado

Cele mai multe pagube sunt produse la cultura de cartof si uneori la cultura de vinete, dar insecta poate ataca diferite genuri are familiei Solanaceae (Datura sp., Solanum nigrum, Hyoscyamus niger, Solanum melogena, Lycopersicum esculentum etc.). Adultii rod frunzele sub forma de perforatii neregulate. Uneori atacul se poate confunda cu cel al unor melci (Limacidae, Arionidae etc.). Larvele perforeaza frunzele sub forma de mici orificii, iar spre finalul stadiului larvar rod frunzele in intregime, uneori si lastarii. In cursul evolutiei, o singura larva, poate consuma 30 – 40 cm² frunze, iar adultii dublu. La atacuri puternice pot fi atacati si tuberculii de la suprafata solului, iar in cazul culturii de vinete, fructele.

Metode de combatere:

  • Araturile de toamna se vor executa imediat dupa recoltare, pentru distrugerea unui numaru cat mai mare de adulti hibernanti.
  • Se vor executa prasile pentru combaterea buruienilor care pot constitui sursa secundara de hrana si rebilonari care distrug o mare parte din larvele retrase in sol pentru transformare
  • Tratamente chimice la aparitie cu Insecticid Decis Mega (0.28 l/ha), Insecticid Fastac (2 ml/ 10 l apa), Insecticid Actara (1.5 gr/10 l apa), Insecticid Karate Zeon (2 ml /10 l apa), etc. 

 

4. Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera)

omida-fructificatiilor

Omida fructelor este un dăunător polifag, care atacă peste 120 de specii de plante cultivate si spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele etc. Produce pagube mari la tomate, ardei, fasole si porumb. În primele vârste, omizile rod epiderma si parenchimul frunzelor producând perforatii. Începând cu vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În galeriile formate se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci) care provoacă putrezirea fructelor. În unii ani, a produs pagube si la tomatele cultivate în spatii protejate. La porumb, stiuletii atacati de acest dăunător sunt puternic depreciati, datorită instalării în răni, a unor ciuperci (fuzarioza – Giberella zeae (Swei.) Petch., tăciunele comun – Ustilago maydis (D.C.) Corda), mai ales în anii, când vremea este umedă la sfârsitul verii si începutul toamnei.

Metode de combatere:

  • Efectuarea arăturilor adânci de toamnă, pentru distrugerea pupelor
  • Semănatul sau plantatul să se execute cât mai devreme, distrugerea buruienilor, mai ales solanacee, care sunt gazde intermediare pentru dăunător
  • Tratamentele chimice, se vor executa la avertizare. Acestea sunt eficiente dacă se aplică înainte de pătrunderea larvelor în fructe. Se pot aplica diferite produse cum ar fi:  Insecticid Decis 2,5 EC – 0,05 %, Insecticid Calypso 480 SC – 0,02 %,  Insecticid Mospilan 20 SP – 0,02 %.
  • Rezultate foarte bune se obtin prin aplicarea unor produse sistemice/translaminare (Calypso, Mospilan) în amestec cu produse de contact din grupa piretroizilor (Decis etc).
  • Se va respecta cu strictete timpul de pauză între ultimul tratament si prima recoltare a fructelor, mai ales în cazul tomatelor si ardeiului.

 

5.Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

musculita-albaa-300x299

Daunator polifag, ataca numeroase specii de plante cultivate si spontate. Plantele gazda sun reprezentate de specii din familiile: Solanaceae, Cucurbitaceae, Brassicaceae, Rosaceae etc. In spatiile protejate, produc cele mai mari pagube la plantele legumicole precum: castraveti, ardei, tomate, vinete etc. dar si plante ornamentale. Paraziteaza partea inferioara a frunzelor, unde inteapa si sug sucul celular. In urma atacului frunzele pier, planta putand fi compromisa in intregime. Frunzele atacate sunt acoperite cu dejectiile insectei, care favorizeaza dezvoltarea unor ciuperci.

Metode de combatere:

  • mentinerea igienei culturilor din sere
  • distrugerea florei spontane din jurul serelor; efectuarea periodica de dezinfectari
  •  tratamente cu produse insecticide precum: Insecticid Movento 100 SC (7.5 ml / 10 l apa), Insecticid Decis Mega (0.05%).

 

6. Afide 

afide

Apar pe partea inferioara a zonelor de crestere a plantelor, in general, in colonii. In urma atacului, din cauza pierderii excesive a sevei, frunzele plantelor se ingalbenesc, putand ajunge chiar la ofilire. In timp de plantele ierboase pot fi in mare masura afectate de atacul acestor daunatori, arborii si arbustii cu o crestere sanatoasa nu vor fi afectati in mor serios.

Hranirea afidelor pe boboci de flori si fructe poate provoca malformatii ale acestora, iar saliva injectata in plante poate duce la indoirea frunzelr sau la o distorsionare a acestora, undele plante fiind foarte sensibile la atacul anumitor specii de afide.

Metode de combatere:

 

 

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *