Atacul acestei boli este asemanator uneori cu fenomenele de fitotoxicitate cauzate de unele produse pesticide.
Simptome
Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. La inceput pe frunzele tinere apar pete mici, galbui, vizibile in tras
parenta. Odata cu dezvoltarea frunzelor, petele se maresc si se brunifica, evoluand in pete necrotice inconjurate deseori de un halou galben-verzui. Tesuturile necrozate se detaseaza si cad, frunzele capatand un aspect ciuruit, aspect confundat cu cel produs de ciuperca Stigmina carpophylla. In verile ploioase petele se inmultesc si pot provoca o cadere in masa a frunzelor.
Mugurii afectati in prima faza se umfla, apoi se vestejesc , iar ramurile se usuca in timpul verii.Mugurii slab infectati se desfac dand nastere unor frunze mici, clorotice, iar cei infectati puternic nu se desfac.
Pe ramuri, scoarta este distrusa, brunificata, iar printre crapaturi apare un exudat cleios caracteristic. Pe ramurile mai batrane, cu scoarta groasa, aceste simptome nu sunt evidente, dar apare o exudatie abundenta in dreptul carora tesutul se brunifica. In timp leziunile pot crapa si evolua in cancere.Pe fructe apar pete mici circulare, cu suprafata rugoasa.
Agentul patogen Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum
Boala se transmite de la un an la altul, in principal prin bacteriile care ierneaza in cancerele de ramuri. Bacteriile sunt levigate, in timpul vegetatiei, de pe ramuri de catre apa de ploaie si transportate pe frunze.
Boala este favorizata de ploile abundente din timpul perioadei de vegetatie.
Prevenire si combatere
- se recomanda taierea si arderea ramurilor infectate, de preferat sa se execute vara, cand activitatea bacteriilor este redusa;
- primavera la dezmugurire se vor executa tratamente cu produse cuprice: Zeama bordeleza(0,5%)